În urma incidentelor grave de violență semnalate recent în unitățile de învățământ, Fundația World Vision România a avertizat că siguranța școlară nu poate fi asigurată doar prin măsuri de control. Organizația subliniază că înăsprirea pedepselor, verificarea ghiozdanelor sau instalarea detectoarelor de metale sunt insuficiente dacă nu sunt însoțite de strategii de prevenție. Este esențială identificarea timpurie a riscurilor, oferirea de consiliere psihologică și pregătirea profesorilor pentru a interveni eficient în situații de conflict.
Datele colectate de World Vision România relevă probleme majore în gestionarea violenței în mediul școlar. Conform raportului „Bunăstarea copilului din mediul rural”, 43% dintre părinți și 29% dintre copii susțin că nicio măsură nu a fost luată după raportarea unei agresiuni. Mai mult, peste 93% dintre copiii din mediul rural au declarat că au trecut prin cel puțin o situație de bullying în timpul anului școlar analizat, ceea ce indică o vulnerabilitate sistemică.
Cercetările organizației evidențiază și lipsa de pregătire a personalului și a infrastructurii de suport. Aproximativ 40% dintre elevii de gimnaziu și liceu nu știau dacă în instituția lor există un consilier școlar la care pot apela în caz de nevoie. În același timp, 37% dintre profesorii consultați s-au declarat puțin sau deloc pregătiți să identifice copiii care sunt victime ale violenței, iar doar 45% au afirmat că știu cum să acționeze în cazul unei agresiuni.
Pentru a combate aceste deficiențe, Fundația implementează proiectul MIND CRAFT în perioada februarie 2026 – ianuarie 2027. Această inițiativă vizează peste 1.200 de elevi cu vârste între 10 și 19 ani din școli din București, Vaslui și Dolj. Proiectul include formarea unei rețele de 100 de elevi activatori care să recunoască bullyingul și presiunea de grup, utilizând metode precum jocurile de rol sau teatrul forum pentru a învăța reacții concrete în fața agresiunii.
World Vision România propune Ministerului Educației și Cercetării prioritizarea unor măsuri concrete de reformă. Acestea includ evaluarea procedurilor de raportare a violenței, formarea specializată a consilierilor școlari pentru identificarea vulnerabilităților și introducerea educației socio-emoționale. De asemenea, se recomandă consolidarea educației digitale pentru combaterea cyberbullying-ului și dezvoltarea unor mecanisme de colaborare între școli, poliție și serviciile de protecție a copilului pentru gestionarea semnalelor de risc.
Problematica siguranței în spațiile publice și în instituțiile de stat rămâne un subiect de interes constant în dezbaterea publică. În contextul actual, discuțiile despre protecția cetățenilor și a minorilor se intersectează cu alte evenimente de actualitate care afectează stabilitatea socială. Îmbunătățirea mecanismelor de intervenție în școli este văzută ca un pas necesar pentru a preveni escaladarea comportamentelor violente și pentru a asigura un mediu de învățare protejat.