Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi o decizie majoră privind finanțarea serviciilor de urgență din România. Oficialul a dispus realocarea a 150 de milioane de lei, sumă destinată în mod special Unităților de Primiri Urgențe și serviciilor de ambulanță. Această mișare presupune o redistribuire a unor fonduri care fuseseră inițial alocate altor proiecte din cadrul ministerului, într-un efort de a susține infrastructura critică de sănătate.
Decizia de a amâna anumite proiecte a fost justificată de ministru prin necesitatea de a evita o criză iminentă. Alexandru Rogobete a explicat, printr-o postare pe Facebook, că a identificat proiecte pentru care anumite mecanisme pot fi amânate cu o perioadă de 30–40 de zile. Această pauză este planificată până la momentul rectificării bugetare, fără ca acest lucru să compromită continuarea ulterioară a proiectelor respective.
Fondurile amânate vor trebui reîntregite în cadrul procesului de rectificare bugetară, astfel încât parcursul proiectelor inițiale să poată continua fără impedimente. Alexandru Rogobete a subliniat că presiunea asupra sistemului de medicină de urgență era deja extrem de mare. El a avertizat că, în cazul unei situații de urgență majoră, riscul unui blocaj complet al sistemului ar fi fost greu de evitat fără această intervenție.
Această decizie vine într-un context de tensiuni politice, după ce Ilie Bolojan a criticat gestionarea bugetului de către minister. Ilie Bolojan a susținut că Ministerul Sănătății a alocat sume insuficiente pentru funcționarea unităților de primiri urgențe încă de la începutul anului. Ministrul Alexandru Rogobete a ripostat, cerând responsabilitate pentru incompetența macroeconomică și criticând deciziile de tăiere a bugetelor fără a ține cont de specificitatea domeniilor.
Conflictul a evidențiat și discrepanțele privind prognozele financiare din sectorul sănătății. Alexandru Rogobete a menționat că, la începutul anului, a trimis o adresă oficială în care prognoza pentru anul 2026 a fost de 32 de miliarde de lei. Totuși, conform declarațiilor, legea bugetului a prezentat un deficit inițial de aproape cinci miliarde de lei în sectorul sănătății, ceea ce a generat dificultățile de finanțare actuale.
Gestionarea bugetelor în sectorul public reprezintă un proces complex, care depinde de rectificările bugetare periodice pentru ajustarea resurselor în funcție de nevoile urgente. În România, aceste ajustări sunt necesare atunci când sursele de finanțare inițiale nu acoperă cerințele de funcționare ale instituțiilor de stat, precum este cazul serviciilor de urgență medicală care necesită fluxuri constante de capital.