Tarifele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu acoperă costurile reale ale serviciilor medicale, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Această constatare provine dintr-un studiu de specialitate realizat de experți și cercetători ai Academiei de Studii Economice (ASE) din București. Analiza subliniază că subfinanțarea cronică exercită o presiune extrem de mare asupra bugetelor unităților spitalicești din întreaga țară.
Studiul, aflat la a doua ediție sub titlul „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, analizează modul de colectare și cheltuire a resurselor de sănătate. Cercetătorii au observat că mecanismele de finanțare rămân diferite pentru furnizorii publici și privați, ceea ce generează inechități majore. Aceste diferențe afectează direct condițiile de competiție bazată pe performanță dintre unitățile medicale, deși ambele contribuie la asigurarea accesului pacienților la servicii.
În cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile provenite de la CNAS sunt reprezentate de influențele salariale. Acestea sunt acordate printr-un mecanism distinct de plata serviciilor medicale, fiind independente de volumul de acte medicale prestate. Acest sistem creează o inechitate, deoarece spitalele private nu beneficiază de acest mecanism, deși pentru aceleași servicii, spitalele publice primesc o finanțare totală semnificativ mai mare.
Datele pentru anul 2025 arată că transferurile din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru influențe salariale în spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei. Această sumă depășește cu doi miliarde de lei cele 14,87 miliarde de lei decontate pentru serviciile medicale propriu-zise în sectorul public. Valoarea acestor transferuri crește independent de activitatea medicală sau de performanța instituțiilor.
Sectorul privat contribuie semnificativ la capacitatea de îngrijire, realizând în 2025 un număr de 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, ceea ce reprezintă aproape 40% din totalul național. Cristian Hotoboc, președintele PALMED, a subliniat că furnizorii trebuie să concureze prin calitate și eficiență, nu prin acces la mecanisme de finanțare diferite. Acesta a cerut măsuri care să asigure stabilitate și predictibilitate în sistem.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează prin decontarea serviciilor medicale de către CNAS către furnizorii de servicii. În cadrul acestui proces, resursele sunt gestionate prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). În prezent, sistemul este într-o fază de modernizare a proceselor de autentificare, urmând ca cardul electronic de sănătate să fie utilizat pentru accesul la servicii medicale.