Satul Daia din comuna Ulieș, județul Harghita, se confruntă cu o secetă severă care a secat izvoarele și a afectat pânza freatică. Pentru a salva comunitatea de 250 de locuitori, un program de construcție a unor baraje de retenție din materiale naturale a fost lansat în localitate. Aceste structuri, realizate din lemn și piatră, au scopul de a opri apa torențială și de a permite solului să o absoarbă lent.
Proiectul este coordonat de Asociația Human Made Art, cu susținerea PepsiCo România, și implică peste 60 de voluntari, specialiști și ingineri. Aceștia au lucrat la crearea unor praguri de retenție pe dealurile și ulițele satului pentru a colecta umiditatea din natură. Silvia Teodorescu, vicepreședinte al Asociației Human Made Art, subliniază că dispariția apei din peisajul cultural pune în pericol însăși existența localității, afectând agricultura și tradițiile.
Problema este accentuată de schimbările climatice din Transilvania, unde temperatura medie anuală în Daia a crescut cu aproape 3 grade Celsius între anii 1980 și 2025. În aceeași perioadă, precipitațiile au scăzut, iar acest fenomen combinat duce la o evaporare accelerată a apei. Gergely Rodics, directorul programului Living Lab, explică faptul că ploile abundente sunt acum mai rare, dar când apar, sunt atât de intense încât apa fuge rapid spre aval.
Tehnologia utilizată constă în bariere de aproximativ un metru înălțime, formate din pari verticali, bușteni orizontali și crengi, o metodă inspirată din soluții slovace. Aceste baraje nu interferează cu mediul, dar permit formarea unor acumulări de apă care se infiltrează în sol pe parcursul verii. Obiectivul principal este reîncărcarea pânzei freatică și restabilirea izvoarelor din sat, proces care poate dura între 3 și 5 ani pentru a fi complet vizibil.
Impactul secetei este resimțit direct de localnici, care trebuie să aducă apă cu tractoarele și cisternele de la 10-15 kilometri distanță pentru animale și gospodării. În localitate, agricultura și meșteșugurile sunt în prag de dispariție, iar tradiția valorificării laptelui este amenințată. Voluntarii au construit deja 36 de astfel de baraje în zone precum Ighiu, Petecu și Daia, demonstrând că aceste intervenții pot crea mici ochi de apă chiar și în zone afectate de praf.
În ultimul an, în județul Harghita, comunitățile au început să utilizeze aceste metode de retenție pentru a gestiona resursele de apă. În localitatea Ighiu, unde au fost construite primele baraje, sistemul de colectare a apei din natură permite deja extragerea a 2.500 de litri de apă în fiecare zi. Această abordare de gestionare a resurselor hidrice este esențială pentru reziliența zonelor rurale în fața fenomenelor meteorologice extreme.