România ocupă ultimul loc în regiunea studiată la noul indice al digitalizării centrate pe oameni, obținând un scor de 53 de puncte din 120. Conform raportului Digitalisation in Southeast Europe: Beyond Code For More Humanity, realizat de SeeNext, țara este depășită de Bulgaria, care are 59 de puncte, și de Serbia, care a înregistrat un scor de 64 de puncte. Rezultatele evidențiază o discrepanță majoră între infrastructura existentă și utilizarea efectivă a tehnologiei de către cetățeni.
Deși accesul la internet în gospodării este de 95,5%, interacțiunea online cu autoritățile publice rămâne extrem de scăzută. În anul 2025, doar 24,1% dintre români au utilizat serviciile de e-guvernare prin site-uri sau aplicații, un nivel mult sub media Uniunii Europene, care este de 71,9%. Această diferență reprezintă cea mai mare distanță față de reperul european în tot indicele HCDI, indicând o problemă de încredere și de integrare a serviciilor digitale.
Sectorul educației prezintă un contrast similar între dotări și competențe. România dispune de o infrastructură școlară solidă, având în medie 10,64 calculatoare pentru fiecare zece elevi, un număr peste media europeană de 9,04. Totuși, participarea la cursuri online este de doar 11%, ceea ce înseamnă că doar un terț din nivelul european de 32,6%. Această situație demonstrează că prezența echipamentelor nu garantează dezvoltarea competențelor digitale necesare.
În domeniul sănătății, România obține cel mai slab rezultat, cu doar 11 puncte din 25. Deși infrastructura digitală a progresat, utilizarea serviciilor online de către pacienți este minimă. Datele arată că numai 9,1% dintre români au programat o consultație medicală prin intermediul unei aplicații sau a unui site în ultimele 12 luni, comparativ cu un nivel de 39,8% la nivelul întregii Uniuni Europene.
Piața muncii reflectă o economie cu două viteze, unde digitalizarea este concentrată în companiile mari. În 2025, doar 5,2% dintre companiile românești utilizau inteligența artificială, acesta fiind cel mai scăzut nivel înregistrat în Uniunea Europeană. De asemenea, investițiile în formarea angajaților sunt insuficiente, deoarece numai 12% dintre întreprinderile cu peste zece angajați oferă cursuri pentru îmbunătățirea competențelor digitale ale personalului.
Digitalizarea reprezintă un proces complex care depinde de intersecția dintre accesul la tehnologie și capacitatea utilizatorilor de a o integra în viața cotidiană. În contextul european, maturitatea serviciilor digitale este un indicator cheie pentru competitivitatea economică și eficiența administrației publice. Evoluția actuală sugerează că investițiile în infrastructură trebuie însoțite de strategii de educație și de crearea unor platforme digitale intuitive și integrate.