Consilierii școlari avertizează că dificultățile financiare ale familiilor afectează direct parcursul educațional al tinerilor. La o conferință județeană organizată la Slatina, sub tema „Parteneriatul școală-familie în consilierea și orientarea în carieră”, specialiștii au discutat despre modul în care mediul social influențează alegerile profesionale. Obiectivul principal este susținerea copiilor pentru ca aceștia să își poată alege viitoarea carieră în funcție de aptitudini, nu doar de necesitatea imediată de a câștiga bani.
Teodora Țecu, directorul CJRAE Olt, subliniază că oportunitățile nu sunt distribuite egal între elevi. În timp ce unii au acces la tehnologie, meditații și activități extracurriculare, alți tineri aleg liceul cel mai apropiat de casă din lipsă de bani pentru transport. Această realitate îi determină pe mulți să învețe rapid o meserie pentru a ajuta gospodăria. Teodora Țecu menționează că potențialul multor elevi rămâne nevalorizat din cauza condițiilor financiare precare ale familiilor.
O mare provocare în cabinetele de consiliere este convingerea părinților să accepte parcursuri educaționale pe termen lung. Multe familii din medii defavorizate doresc ca elevul „să iasă mai repede pe salariu”, dar acest lucru poate duce la abandon școlar sau la o intrare prematură pe piața muncii la negru. Teodora Țecu explică faptul că specialiștii încearcă să găsească alternative ancorate în piața muncii locală, oferind variante de studii care să fie mai accesibile economic.
Situația este agravată de faptul că serviciul de consiliere nu acoperă toate nevoile din țară. În prezent, necesitățile de consiliere sunt acoperite integral doar în mediul urban, în timp ce în mediul rural rata de acoperire este de doar 60%. În județul Olt, un singur consilier școlar trebuie să gestioneze, în medie, peste 700 de elevi. Pentru a compensa, se pune accent pe instruirea directorilor și a profesorilor diriginți pentru a identifica timpuriu copiii vulnerabili.
Datele economice reflectă vulnerabilitatea acestor grupuri de elevi. Conform Eurostat, 37,8% din populația României nu își permite să facă față unei cheltuieli financiare neprevăzute, iar 27,4% se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. În august 2026, rata șomajului în România era de 6,4%, față de 6,1% în Uniunea Europeană. Aceste cifre sunt strâns legate de orientarea în carieră, deoarece lipsa resurselor poate frânge dorința tinerilor de a urma studii superioare.
În România, Ministerul Educației implementează proiecte menite să crească incluziunea și echitatea în sistemul de învățământ. Aceste inițiative vizează reducerea disparităților dintre mediul urban și cel rural, oferind un suport mai bun elevilor din familii cu resurse limitate. Scopul este ca egalitatea de șanse să nu fie doar un concept teoretic, ci o realitate care să permită fiecărui copil să își construiască un viitor bazat pe capacitățile proprii, indiferent de statutul social.