Orele de Religie din sistemul de învățământ românesc rămân un subiect de dezbatere intensă, fiind marcate de amintiri diverse ale foștilor elevi. În timp ce unii remember experiențe pozitive cu profesori care încurajau gândirea critică, alții descriu metode de predare controversate sau chiar episoade de violență. Discuțiile vizează adesea modul în care temele legate de credință, moralitate și sexualitate sunt abordate în cadrul claselor.
Mărturiile unor români relevă practici pedagogice neobișnuite, precum folosirea fricii sau umilirea elevilor. O fostă elevă a relatat că o profesoară îi spunea că sunt păcătoase doar pentru că sunt femei și că sfârșitul lumii va veni curând. Un alt fost elev a descris un incident de violență în care un preot a folosit forța fizică asupra unor colegi după o ceartă pentru o șapcă, implicând lovituri cu mâna și cu părul.
Problemele au apărut și în cazul părinților care au decis să își retragă copiii de la această disciplină. Un părinte a susținut că, în anul 2025, a întâmpinat dificultăți la o școală de top, fiind presat de dirigintă și de profesor să nu scoată fiul de la ore. Aceștia au fost nevoiți să depună cereri speciale pentru ca elevul să poată sta în bibliotecă în timpul orelor, după ce au fost arătați cu degetul în fața colegilor.
În ceea ce privește subiectele sensibile, discuțiile despre sexualitate, contracepție și avort au provocat reacții puternice în mediul online. Unii elevi au susținut că la ore s-au oferit informații eronate sau imagini explicite despre avort. De asemenea, au existat situații în care utilizarea prezervativului a fost prezentată ca fiind un păcat mai grav decât relațiile sexuale desfășurate în afara căsătoriei, generând astfel controverse privind abordarea temelor moderne.
Ministerul Educației a aprobat o nouă programă pentru Cultul Ortodox, care se va aplica progresiv începând cu anul școlar 2026–2027. Această reformă introduce teme contemporane precum digitalizarea, ecologia, drepturile omului și inteligența artificială. Documentul subliniază necesitatea unor metode interactive și a unor conversații care să stimuleze gândirea critică, în locul predării bazate exclusiv pe explicațiile profesorului, încurajând astfel dezvoltarea identității personale și a discernământului moral.
Istoricul predării religiei în România este unul complex, fiind marcat de legătura veche dintre școală și Biserică. Disciplina a fost introdusă în sistemul de învățământ prin Legea instrucțiunii publice din 1864, sub Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, în perioada regimului comunist, Religia a fost eliminată din școli prin reforma din 1948, moment în care învățământul a devenit laic, disciplina revenind în programa școlară abia după Revoluția din decembrie 1989.