Un raport de audit publicat luna aceasta de Curtea de Conturi evidențiază o discrepanță majoră între programele școlare din liceu și cerințele reale ale pieței muncii. Instituția semnalează că Ministerul Educației nu consultă sistematic angajatorii și nu monitorizează evoluția absolvenților după finalizarea studiilor. Această lipsă de conexiune între educație și mediul economic face ca tinerii să ajungă în forța de muncă fără competențele necesare pentru angajare.
Auditorii au verificat dacă ministerul identifică competențele căutate de angajatori și dacă utilizează aceste date pentru a modifica programele de învățare. Rezultatele sunt îngrijorătoare, deoarece instituția nu are date complete despre traseul absolvenților de liceu și nu analizează dacă elevii dobândesc abilitățile necesare de la o generație la alta. Ministerul nu consultă angajatorii pentru toate filierele de liceu, ceea ce afectează direct calitatea pregătirii tinerilor.
Mirela Ștețco, profesor și specialist în politici educaționale, critică dur modul în care sunt construite planurile-cadru și noile programe pentru liceu. Aceasta susține că arhitectura curriculară nu este ancorată în provocările lumii actuale și nici în nevoile reale ale elevilor. Mirela Ștețco avertizează că o reformă fără bucle de feedback și fără o trasabilitate clară a inserției tinerilor pe piața muncii pune în risc viitorul unei întregi generații.
Raportul, realizat în 2025 și vizând perioada 2022-2024, subliniază că statul nu știe ce fac între 60 și 68% dintre absolvenții de liceu după terminarea școlii. În același timp, angajatorii chestionați de Curtea de Conturi au declarat că tinerilor le lipsesc atât competențele practice, cât și cele interpersonale. Aceste deficite includ capacitatea de a comunica eficient și abilitatea de a lucra în cadrul unor echipe.
Situația devine critică odată cu implementarea reformei curriculare, care a ajuns în această toamnă la clasa a IX-a. Deși noile planuri-cadru vor fi aplicate integral pentru generația care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027, ministerul a început schimbările fără un mecanism de măsurare. Auditul arată că procesul de reformă a început în timpul misiunii de verificare, fără a avea deja instrumente de evaluare a rezultatelor.
Sistemul de învățământ din România se confruntă cu provocări structurale în adaptarea programelor la cerințele economice moderne. În contextul în care tehnologia și piața muncii evoluează rapid, lipsa unor mecanisme de monitorizare a angajabilității absolvenților poate accentua decalajul dintre pregătirea școlară și nevoile companiilor. Această stare de fapt necesită o reevaluare a modului în care Ministerul Educației interacționează cu sectorul privat.