Proiectul intitulat „Piațete libere” propune o transformare radicală a zece spații stradale din București, cu scopul de a crea zone cu mai mult spațiu verde, umbră și bănci pentru cetățeni. Această inițiativă vizează reabilitarea unor zone cu o moștenire arhitectonică remarcabilă, situată în sectorul Armenească–Moșilor–Plantelor. Obiectivul principal este de a pune în valoare clădirile istorice și de a crea locuri de întâlnire pentru evenimente culturale în cadrul cartierelor.
Grațian Mihăilescu, care ocupă funcția de consilier UE pentru orașe inteligente, explică faptul că proiectul este o încercare de a face orașul mai frumos, sănătos și prietenos. El subliniază că cele zece piațete au o valoare istorică și arhitecturală importantă, însă aceste trăsături nu sunt vizibile în prezent din cauza mașinilor care blochează spațiul. Transformarea este gândită ca o regândire a modului în care oamenii interacționează cu mediul urban.
Implementarea acestui plan a generat dificultăți și rezistență din partea utilizatorilor de mașini, care se tem de pierderea locurilor de parcare. Grațian Mihăilescu a menționat că, în timpul consultărilor, echipa a primit chiar și amenințări cu procese din partea șoferilor. Acesta a declarat că situația este sensibilă și că oamenii preferă să parcheze direct în fața casei, în loc să utilizeze alternative situate la o distanță de 50, 100 sau 200 de metri.
Pentru a testa impactul asupra traficului, circulația a fost oprită temporar într-un weekend. Grațian Mihăilescu compară evoluția dorită cu modelul Amsterdam, care a devenit un reper pentru mobilitatea urbană după o transformare semnificativă. El susține că, deși pe termen scurt apar disensiuni, pe termen lung această abordare este varianta câștigătoare, însă proiectele de acest tip nu pot fi realizate peste noapte.
Transformarea orașelor românești în zone mai verzi se lovește de bariere financiare semnificative. Deși Cluj-Napoca, Suceava și Sectorul 2 din București au fost selectate de Comisia Europeană pentru a deveni mai verzi până în anul 2030, lipsa banilor dedicați este o problemă majoră. Grațian Mihăilescu a precizat că o platformă națională destinată acestui sprijin este blocată, ceea ce frânează demersurile de investiții în transport mai puțin poluant sau piste de biciclete.
În contextul european, orașele sunt încurajate să adopte strategii de neutralitate climatică și digitalizare pentru a îmbunătăți calitatea vieții. România se confruntă cu o dificultate în aplicarea acestor standarde din cauza lipsei unui buget național dedicat proiectelor de mediu. Această situație afectează planurile de renovare a blocurilor pentru eficiență energetică și dezvoltarea infrastructurii verzi necesare conform recomandărilor Comisiei Europene.