Rezultatele elevilor români la testele de științe sunt influențate semnificativ de atitudinea familiei față de educație, România fiind printre primele zece țări unde acest factor contează. Diferența de performanță între un elev care are părinți implicați și unul care nu beneficiază de interesul acestora este de 37 de puncte la științe. Această disparitate este echivalentă cu aproximativ un an de școală, evidențiind importanța sprijinului familial în procesul de învățare.
Fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, avertizează că rezultatele elevilor devin catastrofale în perioada gimnazială, chiar dacă mediul familial rămâne același. El susține că, deși există o legătură între interesul părinților și performanță, problema principală nu este vina acestora, ci un sistem care nu funcționează corect. Mircea Dumitru precizează că rezultatele PISA până în clasa a V-a nu sunt catastrofale, ceea ce indică faptul că eșecul apare la tranziția către învățământul gimnazial.
Mircea Dumitru argumentează că este incorect să se atribuă o vină morală părinților, în special în mediile defavorizate sau rurale. În aceste zone, mulți părinți nu au avut posibilitatea de a urma o educație formală serioasă și nu pot compensa lipsurile sistemului. De asemenea, el menționează că părinții care lucrează pentru a-și întreține copiii nu au pur și simplu timpul necesar pentru a se dedica educației, deoarece societatea modernă ar trebui să asigure educația prin instituția școlii.
În ceea ce privește atitudinea elevilor, raportul PISA 2025 arată că 75,3% dintre copiii din România cer ajutor profesorilor atunci când temele devin dificile. Un alt aspect relevant este faptul că 82% dintre elevi apelează la colegi pentru ajutor, un procent care depășește media OCDE. Totodată, datele indică faptul că aproximativ o treime dintre elevi renunță să își facă temele dacă volumul acestora este prea mare, o tendință observată în majoritatea sistemelor de învățământ.
Analiza PISA 2025 evidențiază și nivelul de curiozitate și perseverență al elevilor români. În România, 77% dintre elevi declară că sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite, depășind media OCDE de 73%. Totuși, 61% dintre elevii din țară au un mindset de creștere, adică cred că inteligența poate fi dezvoltată prin efort, un nivel inferior mediei OCDE de 69%. Această mentalitate este crucială, deoarece elevii cu un mindset de creștere obțin scoruri cu 17 puncte mai mari la științe.
Studiul PISA 2025 evaluează competențele a 760.000 de elevi de 15 ani la nivel global, în cadrul cărora din România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli. Această evaluare include competențe la Științe, Matematică, Citire, domeniul digital și Limba engleză. Rezultatele oferă o imagine de ansamblu asupra motivației, capacității de acțiune și rezilienței elevilor în fața provocărilor școlare, oferind date esențiale despre starea sistemului de învățământ din România.