Numărul localităților din România care rămân fără un primar în funcție s-a dublat în ultimele două luni, conform datelor furnizate de AEP. Statistica indică faptul că există 26 de unități administrativ-teritoriale, la care se adaugă Sectorul 6, care se află în această situație de vacanță administrativă. Această evoluție reflectă o schimbare semnificativă în structura conducerii locale, comparativ cu ultima analiză realizată de Libertatea.
Printre cele 27 de entități administrative care nu au edili, se numără trei orașe: Huedin din județul Cluj, Flămânzi din județul Botoșani și Mangalia din județul Constanța. În cazul localității Mangalia, aceasta deține și statutul de municipiu. Pe lângă aceste cazuri, AEP monitorizează încă trei situații specifice, în care ordinele prefecților privind încetarea mandatelor de primar au fost deja atacate în instanță sau se află în proces de atacare.
Situațiile juridice menționate de autorități vizează comuna Mihălășeni din județul Botoșani, comuna Drăgușeni din județul Botoșani și comuna Parău din județul Brașov. În ceea ce privește aplicarea Legii 180/2026, cunoscută sub numele de noua lege ANI, AEP a precizat că instituția lucrează doar pe baza informațiilor comunicate oficial. Până în prezent, autoritatea nu a fost informată despre situații care să impună organizarea unor alegeri locale parțiale ca urmare a acestei legi.
Deși Legea 180/2026 a fost promulgată pe 28 august 2026, nicio prefectură nu a emis încă decrete de încetare a mandatelor pentru a cauza vacanța acestor posturi. Printre primarii care ar putea pierde funcția se numără Dominic Fritz, președinte al USR, care ar urma să părăsească primăria Timișoarei, alături de alți nouă primari. Totodată, primarul orașului Olt, Ion Doldurea, a anunțat demisia din funcție pe 20 septembrie, din motive de sănătate.
Implementarea noii legislații privind integritatea vizează nu doar primarii, ci și consilierii locali sau județeni. Procesul de înlocuire a conducerea localelor poate fi influențat de deciziile prefecțiilor sau de rezoluțiile instanțelor de judecată. În prezent, autoritățile electorale așteaptă comunicarea oficială a prefectilor pentru a putea acționa conform procedurilor legale stabilite de noul cadru normativ care modifică și completează actele în domeniul integrității.
Contextul administrativ din România este marcat de o serie de schimbări legislative și decizii politice care afectează structura locală. În perioada recentă, datele oficiale ale INS au indicat faptul că veniturile totale medii lunare au fost de 9444 lei pe o gospodărie în primul trimestru al anului 2026. Această evoluție economică are loc într-un cadru de reforme care vizează transparența și integritatea funcționarilor publici la nivel de primărie.