Ministrul Mediului, Natalia Intotero, a declarat că măsurile necesare pentru reabilitarea barajului Paltinu nu au fost puse în aplicare până în prezent. Această situație a fost scoasă în evidență în urma unui control desfășurat în luna iunie 2026, care a evidențiat faptul că recomandările oficiale au rămas doar la stadiul de documente. Autoritățile încearcă acum să gestioneze riscurile de aprovizionare cu apă pentru populația afectată de starea infrastructurii.
În cadrul unei conferințe de presă, Natalia Intotero a menționat că a vizitat personal barajele Paltinu și Măneciu pentru a verifica stadiul situației. Pentru a asigura o monitorizare riguroasă, a fost desemnată Olimpia Negru, director general Ape, în rolul de director al unui grup de lucru specializat. Această echipă are sarcina de a întocmi rapoarte de progres la fiecare două săptămâni, oferind astfel detalii despre evoluția lucrărilor de remediere.
Problema infrastructurii de apă este strâns legată de evenimentele din decembrie 2025, când cetățenii care depind de barajul Paltinu au traversat o perioadă dificilă. Pentru a evita repetarea unei astfel de crizi, s-a pus accent pe crearea unei surse alternative de apă pentru județul Prahova. Această soluție este considerată esențială pentru a permite începerea lucrărilor de reabilitare la baraj fără a pune în pericol aprovizionarea locală.
În acest context, Consiliul Județean Prahova a beneficiat de o sumă de 32 de milioane de lei, provenită din fondul de rezervă, pentru dezvoltarea acestei surse alternative. Conform discuțiilor purtate cu președintele Consiliului Județean Prahova, proiectul ar trebui să fie funcțional până la finalul anului 2027. Până la finalizarea acestui demers, situația barajului va fi supusă unui monitorizat constant de către autoritățile implicate în procesul de decizie.
Planul de intervenție implică o colaborare interinstituțională strânsă, incluzând factori de decizie și reprezentanți ai Consiliului Județean. Obiectivul principal declarat de Natalia Intotero este de a asigura cetățenilor că nu vor mai trece prin dificultățile resimțite în anul 2025. Monitorizarea constantă și raportarea periodică a progresului sunt instrumentele prin care guvernul încearcă să recupereze timpul pierdut din cauza lipsei de implementare a măsurilor anterioare.
Gestionarea resurselor de apă și întreținerea barajelor reprezintă o componentă critică a siguranței civile și a stabilității economice regionale. În România, infrastructura hidrotehnică necesită o supraveghere constantă pentru a preveni incidentele care pot afecta direct comunitățile locale. Deciziile privind alocarea fondurilor de rezervă și implementarea proiectelor de siguranță hidraulică sunt esențiale pentru prevenirea crizelor de aprovizionare cu apă observate în perioadele de stres hidrologic.