Ministerul Educației a pus în consultare publică un proiect de metodologie pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027–2028. Documentul propune introducerea unor criterii economice mai restrictive, în special pentru clasele din mediul urban și din municipii. Această schimbare vizează optimizarea resurselor, însă a generat reacții dure din partea cadrelor didactice, care se tem că noile reguli vor afecta direct calitatea educației și stabilitatea locurilor de muncă.
În mediul urban, noile prevederi impun ca clasele să funcționeze cu cel puțin trei elevi peste efectivul mediu prevăzut de lege. În cazul municipiilor, pragul este stabilit astfel încât clasele să aibă cu cel mult doi elevi sub efectivul maxim legal. Adrian Voica, liderul sindicatului județean S.I.P.A. Muntenia, a avertizat că aceste măsuri pot duce la situații în care profesori vor rămâne fără catedre, deoarece numărul de clase ar putea fi redus prin comasări.
Proiectul introduce și o analiză mai riguroasă pentru liceele teoretice și vocaționale, care vor trebui să își justifice menținerea profilurilor și specializărilor. Unitățile de învățământ vor fi obligate să documenteze atractivitatea specializărilor, rezultatele elevilor și colaborările cu instituții de învățământ superior sau agenții de ocupare a forței de muncă. Inspectoratele școlare vor trebui să verifice explicit necesitatea acestor filiere pe baza unor analize interne privind parcursul educațional și profesional al absolvenților.
O altă măsură semnificativă vizează liceele cu rezultate foarte slabe la examenul de Bacalaureat. Unitățile care au avut o rată de promovare de zero sau de un singur absolvent în sesiunile din 2026 vor putea propune clase de clasa a IX-a doar pe baza unui raport de la inspectoratul școlar. Acest raport trebuie să fie rezultatul unei inspecții care să analizeze cauzele eșecului și să includă un plan de măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare.
În ceea ce privește numărul de locuri pentru constituirea claselor, valorile rămân neschimbate: 28 de locuri pentru filierele teoretică și tehnologică, 24 pentru filiera vocațională și 32 pentru învățământul postliceal. Totuși, modul de calcul pentru tranzițiile dintre niveluri, precum de la gimnaziu la liceu, se schimbă. În orașe, calculul va folosi un prag de 4 elevi peste media clasei a V-a, ceea ce poate influența oferta educațională și organizarea rețelei școlare.
Sistemul de învățământ din România gestionează periodic modificări ale normelor de școlarizare pentru a răspunde nevoilor bugetare și demografice. Aceste procese de ajustare a cifrei de școlarizare sunt esențiale pentru alocarea resurselor, însă implică adesea dezbateri aprinse între autorități și sindicate. În contextul actual, presiunea asupra cadrelor didactice crește odată cu discuțiile privind optimizarea costurilor în func de criteriile economice noi.