Un proiect legislativ care ar permite adolescenților de peste 16 ani să solicite consiliere psihopedagogică fără acordul părinților a fost respins de Senat pe 28 octombrie. Inițiativa vizează protejarea minorilor care se confruntă cu probleme grave în familie sau suferă de anxietate. Deși Senatul a luat o decizie negativă, documentul urmează să fie analizat de Camera Deputaților, care deține votul decisiv în acest proces legislativ.
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a criticat decizia Senatului în cadrul unui eveniment dedicat combaterii violenței împotriva copiilor. Acesta a subliniat faptul că, în anumite situații, părinții pot fi chiar sursa problemei pentru copil. Sorin Costreie a exprimat speranța că legislația va fi modificată pentru a evita stigmatizarea elevilor care apelează la consilierul școlar din instituțiile de învățământ.
În prezent, regimul legal impune ca consilierea psihopedagogică individuală să necesite acordul scris al părinților. Această regulă poate fi aplicată doar în situații de criză extremă, precum cazurile de bullying, violență sau intenția de suicid. Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, explică faptul că un adolescent expus la umiliri, control excesiv sau amenințări nu va putea cere permisiunea celor care îi provoacă suferința.
Accesul la sprijin este îngreunat și de lipsa resurselor umane din sistemul de învățământ. În România există aproximativ 3.500 de consilieri școlari, ceea ce înseamnă că fiecare specialist trebuie să gestioneze, în medie, peste 750 de elevi. Gabriela Răileanu avertizează că intervenția vine adesea prea târziu, după ce apar manifestări grave precum consumul de substanțe, autovătămarea sau comportamentele suicidare.
Problemele emoționale pot fi ignorate de adulți, fiind interpretate greșit ca lene sau lipsă de respect. Semnele de alarmă, precum izolarea, schimbările de comportament sau tulburările de somn, pot fi preluate de părinți ca simple acte de obrăznicie. Specialistul subliniază că un adolescent nu ar trebui să fie nevoit să ajungă într-o stare critică doar pentru ca nevoia sa de ajutor să fie recunoscută de către mediul înconjurător.
În sistemul de învățământ din România, consilierii școlari sunt printre profesioniștii care monitorizează starea psihică a elevilor. Aceștia trebuie să evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru intervenția de criză atunci când un minor solicită ajutor fără consimțământul familiei. În prezent, bariera legală a acordului parental rămâne un obstacol major pentru copiii care trăiesc în medii abuzive.