Un studiu științific recent, realizat de experții din cadrul Comisiei Lancet privind amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI, a identificat un set de 17 riscuri majore care pot afecta umanitatea în următorii 75 de ani. Raportul avertizează că utilizarea malițioasă a inteligenței artificiale, inclusiv pentru crearea de arme biologice, alături de un potențial conflict nuclear, reprezintă riscuri de extincție. Aceste evenimente ar putea pune capăt existenței umane prin mecanisme precum foametea nucleară sau dezvoltarea de agenți biologici periculoși.
Analiza a utilizat indicatorul de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) pentru a estima pierderile cauzate de boli, decese premature sau dizabilități pe baza tendințelor actuale. Experții au subliniat că, deși probabilitatea materializării unor scenarii catastrofale rămâne scăzută, impactul lor ar fi unul de tip apocalipsă. Raportul precizează că deciziile luate astăzi de lideri vor modela direct sănătatea și bunăstarea generațiilor viitoare, fiind necesară o abordare integrată a tuturor acestor amenințări interconectate.
Pe lângă riscurile de extincție, lista include amenințări catastrofale care ar putea cauza pierderea cumulată a peste un miliard de ani de viață sănătoasă. Printre acestea se numără poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, colapsul climatic, malnutriția infantilă și conflictele convenționale. Alte factori critici menționați sunt consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.
Impactul acestor riscuri variază semnificativ în funcție de regiunea geografică și nivelul de venituri al populației. În zonele cu venituri ridicate, principalele amenințări sunt bolile netransmisibile, precum obezitatea și sănătatea mintală, în timp ce în regiunile sărace, educația scăzută este un factor major. De asemenea, reducerea ajutorului extern, observată în țări precum SUA și Marea Britanie, ar putea duce la pierderea a 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă până în anul 2100.
Comisia, formată din 35 de experți, va prezenta concluziile la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin, în Germania. Membrii grupului au precizat că evaluarea va fi actualizată anual pentru a integra date noi și riscuri emergente. Ibrahim Abubakar, profesor de epidemiologie la UCL, a explicat că scopul nu este de a speria, ci de a oferi factorilor de decizie o imagine clară asupra impactului pe care îl pot avea prin acțiunile lor la nivel național sau global.
Monitorizarea indicatorilor de sănătate publică și gestionarea riscurilor globale reprezintă un proces continuu în cadrul organizațiilor internaționale. În contextul actual, gestionarea crizelor de sănătate depinde de capacitatea sistemelor de sănătate de a anticipa amenințările, precum pandemiile sau schimbările climatice. Raportul subliniază că investițiile în inovație tehnologică și consolidarea sistemelor de sănătate sunt esențiale pentru prevenirea transformării acestor riscuri în crize globale de amploare.