Guvernul a aprobat proiectul de Hotărâre care prevede acordarea unor stimulente financiare pentru absolvenții de gimnaziu și liceu care au obținut media 10 la examenele naționale. Această măsură vizează recunoașterea performanței elevilor care reușesc să atingă nota maximă atât la Evaluarea Națională, cât și la examenul de Bacalaureat, oferindu-le recompense bănești pentru rezultatele obținute în cadrul acestor evaluări de stat.
Conform documentului oficial, sumele alocate pentru aceste recompense rămân la același nivel ca în anii precedenți. Absolvenții clasei a VIII-a care obțin media 10 la Evaluarea Națională vor primi câte 2.000 de lei, în timp ce elevii de liceu care obțin nota 10 pe linie la Bacalaureat vor fi plătiți cu 5.000 de lei. Ministerul Educației va acoperi o factură totală de aproximativ 479.000 de lei, ceea ce înseamnă circa 96.000 de euro.
Din această sumă totală, 14.000 de lei vor fi destinați celor 7 elevi care au obținut medii maxime la nivel de gimnaziu. Restul de 465.000 de lei vor fi repartizați către cei 93 de absolvenți de liceu care au reușit să obțină note perfecte. Deși sumele sunt importante pentru elevi, ele reprezintă un efort financiar simbolic dacă sunt raportate la bugetul anual al educației, care se înscrie în miliarde de lei.
Analiza distribuției geografice a celor 93 de elevi cu note de 10 la Bacalaureat indică faptul că majoritatea provin din colegiile naționale de elită din marile aglomerații urbane. Beneficiarii se regăsesc în orașe precum București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara sau Constanța. Această situație reflectă adesea efortul financiar al părinților, care investesc mii de lei lunar în meditații private pentru a compensa deficiențele de la clasă, spre deosebire de mediul rural.
În mediul rural și în comunitățile defavorizate, notele de 10 rămân o raritate, iar miza principală este simpla promovare a examenelor. Există licee tehnologice și școli gimnaziale unde rata de promovare este aproape de zero sau unde media generală pe unitate nu depășește nota 5. Această prăpastie între mediul urban și cel rural evidențiază dificultățile structurale ale sistemului de învățământ românesc, unde excelența este concentrată în centrele urbane mari.
Sistemul de învățământ din România se confruntă cu probleme grave, precum o rată a abandonului școlar timpuriu de peste 16%, o cifră printre cele mai înalte din Uniunea Europeană. În plus, evaluările internaționale PISA indică o rată a analfabetismului funcțional de peste 40% în rândul elevilor de 15 ani. Aceste date subliniază nevoia de investiții în infrastructura școlară și de reforme reale ale programelor de studiu.