Europa traversează o perioadă de declin demografic sever, rata totală a fertilității în Uniunea Europeană coborând în anul 2024 la 1,34 copii per femeie. Această valoare reprezintă cel mai scăzut nivel înregistrat de Eurostat de la începutul seriei statistice din 2001. Pragul necesar pentru înlocuirea generațiilor este estimat la aproximativ 2,1 copii per femeie, însă realitatea demografică europeană rămâne mult sub acest nivel critic de sustenabilitate.
Datele regionale publicate la 27 octombrie 2026 relevă o distribuție inegală a acestui fenomen pe teritoriul european. Dintre cele 1.165 de regiuni NUTS 3 analizate, doar câteva zeci au înregistrat rate de cel puțin 1,75 copii per femeie. Printre acestea se numără paisprezece regiuni în Bulgaria, paisprezece în Franța, trei în Slovenia, două în Ungaria și două în România, oferind o imagine fragmentată a fertilității.
În partea opusă a spectrului demografic, anumite zone europene prezintă valori extrem de scăzute. Șapte regiuni din Polonia au coborât sub pragul de un copil per femeie, în timp ce șaisprezece regiuni din Spania și cinci din Italia înregistrează valori similare. Această diversitate sugerează că declinul nu urmează liniar frontierele naționale, fiind influențat de structura populației, migrație și condiții economice locale.
Pentru România, prezența a două regiuni cu fertilitate peste 1,75 nu garantează un avantaj demografic general. Valorile locale ridicate pot coexista cu scăderea numărului total de nașteri, cu migrația tinerilor și cu procesul de îmbătrânire a populației. Reducerea numărului de nașteri va afecta, peste două decenii, dimensiunea generațiilor care intră pe piața muncii și capacitatea de finanțare a sistemelor publice.
Decizia de a avea copii depinde de stabilitatea veniturilor, accesul la locuințe și disponibilitatea serviciilor precum creșele sau grădinițele. În România, doar 11,4% dintre copiii sub trei ani frecventau o formă de educație timpurie în 2024, față de o medie europeană de 39,3%. Deși prin programul PNRR au fost construite aproximativ o sută de creșe noi cu 6.000 de locuri până în august 2026, nevoia de infrastructură rămâne semnificativă.
Nivelul NUTS 3 utilizat în statistici reprezintă cel mai mic nivel din nomenclatorul statistic al Uniunii Europene, fiind folosit de Eurostat pentru comparații regionale. În contextul românesc, acest nivel corespunde județelor și municipiului București, totalizând 42 de unități teritoriale. Această structură permite analizarea detaliată a diferențelor de fertilitate între diversele județe ale țării.