Sari la conținut
Ultima oră Fost consilier al lui Trump laudă abordarea României față de SUA și îl descrie pe Nicușor Dan ca lider perspicace
Află Știrile
Social

Dincolo de note: Cum pregătesc școlile tinerii pentru piața muncii prin gândire critică și inteligență emoțională

Alina Gânj explică importanța dezvoltării abilităților de gândire și a gestionării emoțiilor în detrimentul memorării informațiilor.

3 min citire
Dincolo de note: Cum pregătesc școlile tinerii pentru piața muncii prin gândire critică și inteligență emoțională
Pexels License · original · licență

Sistemul educațional actual trebuie să treacă de la evaluarea bazată pe note la dezvoltarea unor competențe esențiale pentru viață. Alina Gânj, fondatoare English Kids Academy, subliniază că elevii au nevoie de capacitatea de a gândi critic și de a gestiona emoțiile pentru a fi pregătiți pentru provocările tehnologiei. Informațiile memorate pentru examene sunt adesea uitate rapid, în timp ce modul de gândire rămâne un atu durabil.

Alina Gânj susține că conținutul academic este necesar pentru gândirea critică, însă focusul trebuie să fie pe procesul de învățare. Un copil trebuie să învețe cum să se apuce de sarcini dificile, să pună întrebări relevante și să nu intre în panică atunci când întâmpină obstacole. Abilitatea de a compara informații și de a analiza probleme din perspective diferite va fi utilă indiferent de domeniul profesional ales de elevi.

Starea emoțională joacă un rol crucial în performanța școlară, deoarece atenția și memoria trec prin filtrul emoțional. Alina Gânj explică faptul că un elev copleșit sau speriat nu poate procesa informații complexe, cum ar fi fracțiile. La English Kids Academy se utilizează metoda RULER, dezvoltată la Yale Center for Emotional Intelligence, pentru a ajuta copiii să recunoască și să gestioneze propriile emoții, transformând frustrarea într-o situație care poate fi rezolvată.

Învățarea eficientă necesită tehnici precum autotestarea, revenirea periodică asupra subiectelor și explicarea lecțiilor altor persoane. Alina Gânj observă că sistemul actual cere copiilor să învețe opt ore pe zi, fără a le oferi instrumente despre funcționarea propriei minți. Dezvoltarea independenței este vitală, astfel încât elevii să nu mai depindă de instrucțiuni externe sau de mediatori pentru a depăși fiecare obstacol encountered.

Teama de eșec poate fi redusă prin schimbarea limbajului folosit de părinți și profesori în jurul greșelilor. În loc de verdicturi definitive, este recomandată utilizarea unor formulări care indică un proces în desfășurare, precum „nu știu asta încă”. De asemenea, autonomia trebuie construită treptat prin responsabilități adaptate vârstei, de la alegerea hainelor la organizarea programului de învățare, evitând intervenția excesivă a părinților care îi scurtează capacitatea de a înfrunta eșecurile.

Pe o piață a muncii influențată de inteligența artificială, competențele precum luarea deciziilor sub presiune și colaborarea devin esențiale. Alina Gânj menționează că tehnologia poate fi un tutore extraordinar dacă este folosită pentru a înțelege, nu doar pentru a copia răspunsuri. Pentru a implementa aceste schimbări, fondatoarea consideră că prioritatea trebuie să fie formarea profesorilor, oferindu-le instrumentele necesare pentru a lucra cu dinamica emoțională a claselor.

context_missing: true

Surse

Sursa: Wall-Street.ro

Tot în Social