Proiectul de digitalizare a manualelor din România, lansat acum 13 ani, este considerat de experți drept o variantă primitivă de modernizare a educației. Deși sistemul a introdus versiuni digitale pentru a depăși formatul PDF prin animații și exerciții interactive, implementarea a rămas limitată. În prezent, multe resurse disponibile pe platformele ministeriale sunt doar copii digitale ale cărților clasice, fără a oferi un ecosistru tehnologic real de învățare.
Implementarea acestui sistem a fost marcată de dificultăți legate de infrastructura școlară și de pregătirea cadrelor didactice. În timp ce manualele digitale au ajuns la gimnaziu până în 2020, nivelul liceului a rămas în urmă din cauza întârzierii programelor școlare. Pentru elevii de liceu, au fost utilizate retipăririle manualelor vechi, iar versiunile încărcate pe platformă au fost, în majoritatea cazurilor, simple fișiere PDF, lipsite de componentele interactive promise inițial.
Pandemia din 2020 a forțat o accelerare a procesului, prin distribuirea a aproximativ 250.000 de tablete către elevi. Totuși, acest efort este considerat un eșec, mai ales că statul a început să solicite înapoi aceste dispozitive. Rezultatele educaționale reflectă această criză, deoarece datele PISA indică un declin semnificativ al performanței elevilor români, cu scăderi marcate la disciplinele matematică, citire și științe.
Expertul Șerban Iosifescu subliniază că formatul actual este foarte neprietenos, având multe greșeli de formatare și o grafică deficitară. El explică faptul că un manual digital adevărat necesită o platformă cu capacitate de calcul suficientă pentru a fi accesat de zeci de mii de elevi simultan. În străință, tehnologia permite profesorilor să insereze lecții noi și exerciții direct în manual, o funcționalitate care lipsește în sistemul românesc.
În contrast cu România, Suedia a decis să revină la utilizarea cărților tipărite, caietelor și pixurilor pentru a combate scăderea alfabetizării. Guvernul suedez consideră că ecranele afectează concentrarea, în contextul în care rezultatele PISA ale țării au atins minime istorice. Această schimbare de direcție pune în discuție echilibrul dintre necesitatea pregătirii pentru o piață a muncii digitalizate și protejarea proceselor cognitive ale elevilor.
Contextul educațional global arată o polarizare între utilizarea intensivă a tehnologiei și nevoia de metode tradiționale. În timp ce țări precum Estonia și Singapore ocupă primele locuri la testele PISA integrând tehnologia ca instrument activ de gândire critică, alte nații se confruntă cu distragerea atenției. România rămâne într-un sistem hibrid, unde manualele digitale sunt disponibile gratuit, dar funcționalitatea lor rămâne limitată la o simplă vizualizare de text.