Rezultatele testării PISA 2025 indică o scădere a performanțelor elevilor români la matematică, lectură și științe față de ediția 2022. Fostul ministru al Educației, Daniel David, a declarat că acest nivel ridicat de analfabetism funcțional reprezintă un risc de securitate națională. Această problemă a fost inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării, subliniind incapacitatea elevilor de a utiliza competențele dobândite în viața cotidiană sau socială.
În domeniul matematicii, România a obținut 419 puncte în 2025, în raport cu cele 428 de puncte din 2022, fiind sub media OECD de 480 de puncte. Aproximativ 52% dintre elevii români nu au atins nivelul de bază în această materie, în timp ce media OECD pentru această categorie este de 35%. Doar 4% dintre elevi au obținut performanțe ridicate la matematică, comparativ cu media de 8% a organizației internaționale.
La capitolul lectură, scorul României a scăzut de la 428 de puncte în 2022 la 413 puncte în 2025, media OECD fiind de 482 de puncte. Un procent de 48% dintre elevi nu a atins nivelul de bază în această disciplină, depășind media OECD de 31%. Performanțele ridicate în lectură sunt de doar 1% pentru România, în contextul unei medii OECD de 6% pentru nivelurile de excelență.
La testarea pentru științe, punctajul a scăzut de la 428 de puncte în 2022 la 425 de puncte în 2025, media OECD fiind de 491 de puncte. Un număr de 46% dintre elevi nu a atins nivelul de bază, un raport mai mare decât media OECD de 26%. La nivel de performanță ridicată, România are un procent de 2%, în comparație cu media de 7% înregistrată la nivelul organizației.
Daniel David a susținut că reformele trebuie să fie de tip paradigmatic, menționând Programul Ministerial de Reforme QX și Modelul Școlilor QX. El a explicat că o simplă infuzie de resurse într-un sistem nereformat poate genera anomalii educaționale. Fostul ministru a subliniat că fără schimbări structurale, decalajele educaționale nu vor putea fi recuperate, iar o economie neeficientă va fi lipsită de competențele necesare.
Sistemul de educație preuniversitar în România este influențat de măsuri precum creșterea salariilor profesorilor și modificarea numărului de elevi din clasă. Deși creșterea salariilor contribuie la stabilizarea corpului profesoral pe termen lung, impactul asupra performanței elevilor nu este imediat. În același timp, mărimea claselor și tipul de burse oferite rămân subiecte de dezbatere privind eficiența procesului de învățare și a excelenței academice.