După decesul unui titular de cont, instituțiile bancare aplică proceduri specifice prin care limitează accesul la fonduri și blochează efectuarea oricăror operațiuni financiare. Această măsură este luată imediat ce banca este informată despre deces, fie prin prezentarea certificatului de deces, fie prin notificări primite de la instituții abilitate. Procedura de blocare poate varia în funcție de regulile interne ale fiecărei bănci, însă scopul este protejarea activelor până la stabilirea moștenitorilor.
O eroare frecventă este utilizarea cardului bancar al persoanei decedate pentru retrageri de bani, fapt ce poate genera consecințe juridice și litigii între rude. Chiar dacă o persoană deținea acces la card sau la aplicația mobilă, acest lucru nu îi conferă drept de proprietate asupra banilor. Conform Codului civil, mandatul de administrare încetează prin moartea mandantului, deci o împuternicire bancă nu mai poate fi utilizată după decesul titularului, cu excepția unor cazuri specifice de activități cu caracter de continuitate.
Drepturile asupra sumelor din cont sunt reglementate prin Codul civil, care prevede că moștenitorii sunt considerați titulari coindivizari ai contului până la finalizarea partajului. În acest stadiu, orice operațiune necesită consimțământul tuturor celor implicați, însă soldul nu se împarte automat în cote egale de 50%. Sumele din cont intră în masa succesorală și sunt transmise moștenitorilor legali sau testamentari, după ce se stabilește partea care îi revenea defunctului, mai ales dacă există și patrimoniu comun al soților.
În absența unui testament, Codul civil stabilește patru clase de moștenitori, unde rudele din clasele apropiate au prioritate. De exemplu, soțul supraviețuitor primește un sfert din moștenire dacă aceasta este împărțită cu descendenții, sau trei sferturi dacă vine la succesiune împreună cu ascendenți sau colaterali ordinari. Chiar și în prezența unui testament, trebuie respectată rezerva succesorală, care reprezintă jumătate din cota care i s-ar fi cuvenit prin lege persoanelor precum soțul, copiii sau părinții.
Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat dreptul moștenitorilor de a obține informații despre conturile defunctului prin Decizia nr. 9 din 20 mai 2024. Moștenitorii pot solicita istoricul tranzacțiilor pentru a verifica operațiunile efectuate în timpul vieții titularului, dar trebuie să justifice și să dovedească scopul acestei solicitări. În schimb, banca nu poate refuza accesul la informații privind soldul la data decesului sau operațiunile efectuate după momentul în care persoana a dobândit calitatea de moștenitor.
Pentru recuperarea efectivă a banilor, moștenitorii trebuie să obțină un certificat de moștenitor, document care poate fi eliberat de un notar după verificarea actelor de identitate, a certificatelor de naștere și a testamentului. Dacă familia nu cunoaște toate conturile deținute de defunct, notarul public poate solicita informații direct instituțiilor bancare. După prezentarea certificatului de moștenitor, certificatului de deces și a actelor de identitate la bancă, sumele sunt eliberate conform cotelor stabilite prin succesiune.