Concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori în unitățile de învățământ a început cu o probă eliminatorie care a generat nemulțumiri în rândul participanților. Examenul desfășurat pe 13 octombrie a fost criticat pentru dificultatea cerințelor și pentru lipsa timpului necesar pentru rezolvarea acestora. Mulți candidați au considerat că formatul probei nu reflectă competențele reale necesare gestionării unei școli, provocând o stare de tulburare în sistemul educațional românesc.
Problema principală semnalată de candidați vizează raportul dintre numărul de cerințe și timpul alocat. Aceștia au trebuit să rezolve 20 de întrebări de tip grilă, extrem de complexe și stufoase, într-un interval de doar 60 de minute. Prof. univ. dr. Sorin Ivan a observat că lectura subiectelor necesita repetate parcurgeri pentru a fi înțeleasă corect, iar procesul de calcul pe hârtie cu creionul a consumat din restul timpului disponibil. Din cauza presiunii cronometrice, unii participanți au fost nevoiți să completeze ultimele întrebări pur și simplu la întâmplare.
Pe lângă dificultatea subiectelor, candidații au raportat și proceduri care au îngreunat desfășurarea examenului. Prof. univ. dr. Sorin Ivan a menționat că timpul a fost subminat de obligativitatea de a hașura pătratele cu răspunsul corect într-un anumit fel, pentru a permite citirea de către calculator. Această procedură a fost descrisă ca fiind o încărcare birocratică fără rost, care a reprezentat un șoc psihologic pentru cei care participau la probă. Lipsa ciornelor a complicat, de asemenea, procesul de rezolvare a exercițiilor matematice și logice.
Conținutul probei a fost, de asemenea, pus sub semnul întrebării de către experți. Examenul s-a concentrat pe abilități de gândire matematică, aritmetică și logică, aspecte care nu sunt neapărat fundamentale pentru funcția de director. Prof. univ. dr. Sorin Ivan a susținut că un manager de școală are nevoie de spirit pragmatic pentru a gestiona situații de criză, infrastructură, logistică sau probleme precum bullying-ul și violența. Evaluarea ar trebui să se orienteze către competențe de management și capacitatea de a găsi soluții practice, nu către calcule matematice abstracte.
Erorile de evaluare au avut și consecințe vizibile asupra unor lideri educaționali well-known. Printre candidații care nu au reușit să promoveze această probă eliminatorie se numără persoane care ocupă funcții de conducere în instituții de prestigiu din București. Printre aceștia se regăsesc Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, și Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București. Această situație subliniază impactul pe care o probă considerată neadecvată îl poate avea asupra întregii structuri de conducere din învățământul preuniversitar.
Evaluările pentru funcțiile de conducere din școli fac parte dintr-un proces de selecție care urmărește standardizarea calității managementului educațional. În sistemul de învățământ din România, aceste concursuri sunt esențiale pentru asigurarea unor lideri capabili să implementeze politicile educaționale și să gestioneze resursele unităților. Trecerea de la un model bazat pe cunoștințe teoretice la unul centrat pe competențe practice rămâne un punct critic în modernizarea proceselor de evaluare a personalului calificat.