În perioada iunie–septembrie 2025, temperaturile ridicate din România au fost asociate cu aproximativ 2.879 de decese, conform raportului „Starea Climei – România 2026”. Datele, publicate pe 14 octombrie, indică faptul că acest număr de victime este de peste două ori mai mare decât cel al persoanelor care și-au pierdut viața în accidente rutiere pe parcursul întregului an. Estimarea de specialitate include un interval de încredere de 95%, situat între 2.534 și 3.199 de decese.
Analiza statistică relevă faptul că unul din fiecare 26 de decese înregistrate în țară în acele patru luni poate fi atribuit temperaturilor care au depășit pragul local de confort termic. Cercetătorii au observat că mortalitatea nu a fost distribuită uniform, concentrându-se în episoade specifice de caniculă severă. Cea mai gravă perioadă a fost săptămâna începută pe 21 iulie 2025, care a fost asociată cu aproximativ 794 de decese, reprezentând peste un sfert din totalul deceselor estimate pentru întreaga vară.
Persoanele de peste 75 de ani reprezintă cea mai vulnerabilă categorie, fiind afectate de aproximativ două treimi din decesele estimate. Deși această grupă de vârstă constituie doar circa 8% din populația României, riscul de deces asociat căldurii este de 21 de ori mai mare pentru ei decât pentru restul populației. În rândul vârstnicilor, au fost estimate 1.173 de decese la femei și 897 la bărbați, deși rata mortalității a fost mai ridicată la bărbați, cu 1.598 de decese la un milion de locuitori.
Impactul caniculei variază semnificativ în funcție de regiune, cu cele mai mari rate estimate în sudul și sud-estul țării. Județul Teleorman a înregistrat peste 490 de decese, fiind de peste 27 de ori mai afectat decât județul Bistrița-Năsăud, unde s-au estimat 18 decese. La nivel regional, în sud și sud-est s-au estimat 239 de decese la un milion de locuitori, în timp ce în zonele din centru și nord cifra a fost de numai 58 de decese la un milion de locuitori.
Cercetătorii explică faptul că aceste cifre reprezintă o estimare epidemiologică, nu un bilanț al deceselor înscrise oficial cu căldura drept cauză directă. Modelul statistic a analizat relația dintre temperaturile zilnice și numărul total de decese, folosind date de la Eurostat și setul ERA5-Land. Multe decese pot avea în documentele medicale o altă cauză imediată, deoarece căldura poate contribui la agravarea unor afecțiuni preexistente fără a fi menționată separat în evidențele oficiale de mortalitate.
Raportul subliniază că România nu deține un plan național complet pentru caniculă și sănătate, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Deși există un plan interministerial din 2007, acesta nu include monitorizarea mortalității sau identificarea persoanelor vulnerabile așa cum solicită experții internaționali. Autorii recomandă prioritizarea măsurilor de protecție pentru persoanele vârstnice care locuiesc singure și pentru județele din sud și sud-est, unde riscul este extrem de ridicat.