Documentele cadastrale referitoare la Bateria 3-4 Otopeni prezintă o situație juridică neconcordanță cu realitatea istorică, transformând fortificația într-o construcție modernă. În extrasele de carte funciară, imobilul este înregistrat drept „construcție de locuințe”, cu subsol și parter, fiind construit în anul 2000. Această eroare de înregistrare blochează procedura de clasare a fortificației ca monument istoric, deoarece Direcția pentru Cultură a Municipiului București nu poate iniția protecția pentru o clădire care, oficial, ar fi construită recent.
Terenul de aproape 5 hectare pe care se află această fortificație istică este împărțit în diverse categorii de utilizare. Conform datelor, 25.875 mp sunt încadrați drept „pădure”, în timp ce restul suprafeței apare ca „curți construcții”. În dreptul construcției de 882 mp apare și mențiunea „fără acte”, situație care complică și mai mult gestionarea zonei. Bateria, care face parte din Centura de Fortificații a Bucureștiului, este în prezent împrejmuită cu un gard, iar accesul publicului a fost restricționat.
Problema a fost discutată în cadrul unei dezbateri organizate de Primăria Sectorului 1, la care a participat și ministrul Culturii, András Demeter. Autoritățile au decis formarea unui grup de lucru pentru a clarifica statutul juridic al Bateriei 3-4 Otopeni și al Fortului 1 Chitila. Primarul Sectorului 1, George Tuță, a solicitat ca analiza cadastrală să fie finalizată până în jurul datei de 10 octombrie. Scopul este de a declanșa urgent procedura de clasare pentru a asigura protecția monumentului.
Activistul Daniel Sărdan a semnalat intervenții care afectează fortificația și mediul natural, precum tăierea unor arbori și umplerea cu pământ a șanțului de apărare. Deși Primăria Sectorului 1 a autorizat împrejmuirea cu un gard de până la 2,5 metri, umplerea șanțului nu figurează în autorizație. Documentele precizează că orice alte lucrări sunt interzise, însă intervențiile au fost deja documentate prin fotografii. Anterior, zona era accesibilă și făcea parte din traseul competiției de mountain-bike Prima Evadare.
Istoricul proprietății arată că Bateria 3-4 a fost transferată în 1961 din administrarea Ministerului Forțelor Armate în cea a Ministerului Economiei Forestiere. Documentele silvice indică faptul că dreptul de proprietate a fost reconstituit ulterior în baza Legii nr. 1/2000. Există însă neconcordanțe privind adresa imobilului, care figurează în cartea funciară pe Aleea Teișani nr. 355-359, o locație care nu corespunde amplasamentului istoric al fortificației. Grupul de lucru va analiza aceste documente pentru a vedea cum s-a ajuns la actuala stare.
Centura de Fortificații a Bucureștiului reprezintă un sistem defensiv masiv, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea sub domnia regelui Carol I. Acest ansamblu istoric cuprinde în total 36 de puncte de apărare, fiind compus din 18 forturi și 18 baterii intermediare. Aceste structuri militare au fost concepute pentru protejarea capitalei și reprezintă un patrimoniu arhitectural și militar de o importanță strategică majoră pentru regiune.