Un incident violent a avut loc ieri la Școala „Ștefan cel Mare” din Bistrița, când un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară de Matematică și un coleg de clasă. Deși agresorul a acționat cu premeditare și a reușit să introducă arma albă în unitatea de învățământ fără a fi controlat, acesta nu va putea fi sancționat penal. Atacul a generat o nouă dezbatere privind vulnerabilitatea sistemului de siguranță școlară și limitele răspunderii juridice a minorilor.
Elevul de la Școala „Ștefan cel Mare” fusese transferat recent de la o altă instituție din cauza comportamentului agresiv. Atacul a avut loc la prima oră de curs, iar minorul a postat anterior pe platforma TikTok mesaje cu conținut violent și radicalizat, menționând „ne vedem în Valhalla”. Victima atacului de tip cuțit este un elev de etnie romă, ceea ce ridică semne de întrebare privind influența materialelor extremiste vizionate de agresor pe internet.
Deși Poliția a deschis un dosar penal și a imobilizat tânărul, acesta va fi clasat din cauza neimputabilității, deoarece sub vârsta de 14 ani minorii nu răspund penal. Colonelul (r) Dan Antonescu a explicat că procesul va include o expertiză medico-legală psihiatrică pentru a înțelege dacă există o problemă de sănătate mintală. Totuși, nici părinții nu pot fi pedepsiți penal pentru fapta copilului, deși procurorul trebuie să cerceteze contextul familial și criminologic.
Problema controlului în școli rămâne una critică, deoarece controalele corporale nu pot fi efectuate asupra elevilor minori. Propuneri precum instalarea unor porți de scanare similare cu cele din aeroporturi au fost refuzate de ONG-uri și de guvernele anterioare. În prezent, singura modificare legislativă recentă a fost scăderea vârstei de răspundere penală de la 14 la 13 ani, însă această măsură se aplică exclusiv pentru infracțiunea de omor.
Sistemul de protecție a copilului oferă soluții limitate, precum plasamentul la DGASPC, însă experții consideră că aceasta doar mută problema fără a o rezolva. Centrele de detenție pentru minori sunt disponibile doar pentru cei cu vârste între 14 și 18 ani, iar mediile de reabilitare pot deveni, în practică, locuri unde tinerii învață noi metode infracționale. În România, legislația penală din 2014 urmează principiile europene, oferind pedepse mult mai blânde minorilor.
În România, regimul juridic al minorilor este strict reglementat prin Codul penal, care stabilește praguri de vârstă pentru discernământ și răspundere. De la implementarea reformelor din 2014, responsabilitatea penală a adolescenților a fost ajustată pentru a respecta standardele de protecție a drepturilor copilului, însă acest lucru a dus la controverse în cazul în care faptele comise sunt de o violență extremă.