Situația educației în România a ajuns la un nivel critic, conform datelor recente care indică o creștere semnificativă a analfabetismului funcțional. Analiza realizată de organizația Friedrich Ebert Stiftung România pentru ultimul val PISA 2025 relevă faptul că proporția elevilor care nu ating competențele de bază a crescut cu 14 puncte procentuale în ultimul deceniu. Această evoluție negativă pune sub semnul întrebării eficacitatea măsurilor luate de stat în ultimii zece ani pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ preuniversitar.
Expertul în educație Marian Staș, asociat la Universitatea București și Harvard Kennedy School, susține că politicile publice implementate au fost, în esență, forme fără fond. Deși România a beneficiat de numeroase legi, strategii și miliarde de euro din fonduri europene, rezultatele au fost contraproductive. Marian Staș explică faptul că arhitectura sistemului preuniversitar și modelele de predare bazate pe memorare nu au atacat cauzele profunde ale problemei, ignorând totodată nevoile comunităților locale și decalajele socio-economice dintre mediul rural și cel urban.
Gradul de analfabetism funcțional a ajuns la valori atât de mari încât profesorii întâmpină dificultăți majore în desfășurarea procesului de predare. Marian Staș a oferit un exemplu concret despre un elev de clasa a șasea sau a șaptea care nu înțelegea termeni precum „muchie”, „teșită” sau „șgheab” în cadrul unei lecții de fizică. Această lipsă de înțelegere a vocabularului de bază demonstrează cât de profund este impactul analfabetismului funcțional asupra capacității elevilor de a procesa informații simple.
Datele statistice furnizate de Friedrich Ebert Stiftung România subliniază gravitatea situației, indicând faptul că aproximativ 38,5% dintre elevii de 15 ani din România se situează sub nivelul 2 în toate cele trei discipline evaluate: Matematică, Citire și Științe. În anul 2015, această cifră era de 24,3%, ceea ce confirmă creșterea de 14 puncte procentuale menționată anterior. În comparație, media organizației OCDE este de 19,7%, iar în UE27, doar Cipru și Bulgaria înregistrează valori mai mari decât România.
Pe partea opusă, numărul elevilor care ating performanțe de top, nivelul 5 sau 6 de competență, rămâne extrem de scăzut în România. În anul 2025, doar 4,8% dintre elevii de 15 ani au obținut aceste rezultate, o creștere minimă față de 4,1% înregistrat în 2015. Această valoare este de peste două ori mai mică decât media țărilor OCDE, care se situează la 11,9%. România se află astfel printre cele mai mici ponderi din UE27, alături de Bulgaria și Grecia.
Evoluția negativă a rezultatelor educaționale a fost agravată de reziliența scăzută a sistemelor publice în timpul pandemiei, un factor care a amplificat efectele negative deja existente. În contextul acestor date, experții recomandă părinților să intervină prin activități de lectură comună și discuții despre texte, pentru a stimula interesul și capacitatea de analiză a copiilor fără a utiliza metode de intimidare.