Sari la conținut
Ultima oră Povestea lui Julio Mamute: de la 310 kilograme la curse de alergare internaționale
Află Știrile
Social

Prăbușirea natalității în România: românii explică de ce tinerii aleg să nu mai aibă copii

Datele INS arată un minim istoric al nașterilor, în timp ce cetățenii semnalează lipsa sprijinului familial și presiunea financiară.

3 min citire
Prăbușirea natalității în România: românii explică de ce tinerii aleg să nu mai aibă copii
Foto: Adevărul

România înregistrează în anul 2025 cel mai scăzut număr de nașteri din ultimul secol, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Aproximativ 145.700 de copii au fost înregistrați la naștere, ceea ce reprezintă o scădere de peste 11.500 de unități față de anul 2024. Această cifră este de peste două ori mai mică decât cea din 1990, când în țară se nășteau aproape 315.000 de copii.

Rata natalității a coborât la 6,7 nașteri la 1.000 de locuitori, comparativ cu pragul de 9,4 înregistrat în 2016. Fenomenul este însoțit de un spor natural negativ, deoarece în 2025 au murit cu aproape 94.000 de persoane mai multe decât s-au născut. Conform datelor provizorii publicate de INS, această tendință de declin demografic a continuat și în cursul anului 2026, afectând structura populației.

Cetățenii explică această situație prin transformarea familiei într-o unitate izolată și „insulară”. În trecut, sprijinul bunicilor și al comunității extinse era esențial, însă acum părinții trebuie să gestioneze singuri totul. Pe platforma Reddit, un român a descris cum mamele rămân singure cu plânsetele copiilor de la dimineața până seara, în timp ce soții muncesc intens pentru a susține gospodăria, ducând la o epuizare extremă a ambelor părți.

Costurile ridicate pentru creșterea unui copil reprezintă un alt factor de descurajare pentru tineri. Investițiile inițiale în cărucioare, scaune auto sau haine de calitate sunt considerate prohibitive, iar costul unei grădinițe full-time poate ajunge la 450 de euro. În plus, presiunea socială și consumerismul forțează părinții să investească sume astronomice în educație, activități extracurriculare și branduri de îmbrăcăminte pentru a evita marginalizarea copiilor.

Pe lângă barierele financiare, apar și dificultăți legate de mediul profesional. O femeie a relatat că revenirea la serviciu după concediul de creștere a fost marcată de ostilități și presiuni din partea angajatorului. Există cazuri în care angajatorii au impus mutări de locație sau au criticat utilizarea concediului medical pentru copil, generând conflicte care au ajuns până la ITM sau avocați, ceea ce crește stresul părinților.

Situația actuală de declin demografic contrastează puternic cu perioada comunistă, când regimul impunea măsuri de creștere forțată a populației. Prin Decretul nr. 770 din 1966, avortul a fost interzis, fapt ce a dus la creșterea numărului de copii, dar și la apariția a mii de orfani în instituțiile de stat. În 1990, se estima că în rețeaua de orfelinate se aflau între 14.000 și 25.000 de copii abandonați sau orfani.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Social