Oamenii de știință au publicat noi informații despre modul de formare al uneia dintre cele mai periculoase structuri radioactive de pe planetă, cunoscută sub numele de „Piciorul de Elefant”. Această masă solidificată de materiale, rezultată în urma accidentului nuclear de la Cernobîl, reprezintă o structură extrem de instabilă din punct de vedere radiologic. Nivelurile ridicate de radiații emise de această formațiune pot cauza efecte grave asupra organismului uman, iar expunerea prelungită poate fi fatală.
Formațiunea a luat naștere în urma exploziei reactorului numărul 4 de la Centrala Nucleară de la Cernobîl, survenită pe 26 aprilie 1986 în Ucraina. Accidentul a fost cauzat de o combinație de erori umane și deficiențe de proiectare ale reactorului de tip RBMK-1000, în timpul unui test de siguranță. În urma evenimentului, două persoane au murit imediat, iar zeci de mii de locuitori au fost evacuați din zonele contaminate de radiații.
În cadrul unui studiu publicat în revista „Progress in Nuclear Energy”, cercetătorii au analizat procesul de formare a lavei radioactive, numită și corium. Această substanță s-a creat prin topirea și amestecarea materialelor din reactor cu elementele de construcție ale clădirii. Analizele au arătat că interacțiunea dintre resturile nucleului distrus și materialele de construcție a avut loc în fosta cameră de sub reactor, identificată sub numărul 305/2.
Folosind tehnici avansate de microscopie, oamenii de știință au identificat particule microscopice bogate în uraniu încorporate în masa solidificată. Analiza zirconului a evidențiat etape complexe de creștere, dizolvare și recristalizare, indicând transformări constante ale structurii materialului. Aceste descoperiri oferă date esențiale despre comportamentul materialelor radioactive după accident și despre modul în care acestea s-au transformat de-a lungul timpului în interiorul reactorului distrus.
Istoricul indica faptul că, în primii ani după dezastru, „Piciorul de Elefant” emitea aproximativ 10.000 de roentgeni pe oră. O astfel de valoare este atât de mare încât poate provoca doze letale într-un interval de timp foarte scurt. Expunerea la astfel de niveluri poate cauza leziuni celulare grave și simptome precum greață, vărsături, diaree sau hemoragii, conform datelor publicate de revista „Nautilus”.
Deși au trecut aproape patru decenii de la evenimentul din 1986, zona reactorului numărul 4 rămâne contaminată radioactiv și strict controlată. Nivelurile de radiații au scăzut treptat prin procesul de dezintegrare radioactivă, însă structura rămâne un obiect de studiu major. Cercetătorii utilizează aceste date pentru a înțelege comportamentul materialelor nucleare în condiții extreme și pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor radioactive.