Lista Studenților a reușit să preia puterea în Serbia, marcând sfârșitul unei ere politice de 12 ani conduse de Aleksandar Vucic. Această schimbare majoră vine după ce formațiunea a câștigat alegerile, reușind să îl înlăture pe Aleksandar Vucic, care a deținut funcția de prim-ministru și de președinte în această perioadă lungă. Deși numele sugerează o reprezentare a tinerilor, niciunul dintre viitorii parlamentari ai acestei entități nu deține statutul de student în prezent.
Originea acestui succes politic se regăsește în tragedia de la Novi Sad din 1 noiembrie 2024, când prăbușirea acoperișului unei gări a provocat moartea a 16 persoane. Acest eveniment a declanșat proteste violente împotriva guvernului, fiind acuzat de instaurarea unui sistem corupt și a generat cerințe pentru demisia lui Aleksandar Vucic. Mișcarea a început prin blocaje de trafic în Novi Sad și Belgrad, unde participanții au protestat timp de un minut pentru fiecare victimă pierdută în accident.
Evoluția protestelor a fost una constantă, culminând cu demisia lui Milos Vucevic la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Milos Vucevic, care era prim-ministru și aliat al lui Aleksandar Vucic, a renunțat la funcție după ce zeci de mii de oameni, alături de fermieri cu tractoare, au blocat intersecții principale din Belgrad. În martie, studenții au condus sute de mii de oameni în cea mai mare manifestație antiguvernamentală din ultima generație, folosind o amprentă roșie ca simbol al sângelui pe care guvernul îl are pe mâini.
Lista Studenților a fost constituită oficial abia pe 9 septembrie 2026, cu doar o lună și jumătate înainte de scrutin. Formațiunea a propus o listă de 250 de persoane pentru fiecare mandat parlamentar, impunând criterii stricte de eligibilitate. Candidaturile au fost interzise celor care au fost membri ai Partidului Progresist Sârb sau celor care ocupau funcții de demnitate publică în alte partide. Astfel, pe listă au fost incluse persoane precum profesori, actori, fermieri, un rapper și cardiologul Ilija Srdanovic.
Viitorul guvernării este marcat de incertitudini, în special privind poziția față de aderarea la UE și relațiile cu Kosovo. Criticii au subliniat că formațiunea nu a oferit detalii despre sancțiunile împotriva Rusiei, fapt ce a atras reproșuri din partea opoziției pro-europene. Analiza firmei Teneo sugerează că, deși guvernul va urmări reforme pentru combaterea corupției și reorganizarea instituțiilor, o rezistență birocratică puternică ar putea cauza instabilitate instituțională pe termen scurt în țara sârbă.
Schimbările politice din Serbia se încadrează într-un context regional de instabilitate, similar cu tendințele observate și în alte țări balcanice. În timp ce procesele electorale din regiune pot aduce răsturnări de situație, precum se observă și în Bulgaria, Serbia traversează o perioadă de tranziție profundă după un deceniu de dominație politică stabilă sub conducerea lui Aleksandar Vucic.