Alegerile parlamentare anticipate din Serbia au dus la o schimbare majoră în regimul politic al țării, după ce Aleksandar Vučić a recunoscut oficial înfrângerea sa. Scrutinul a fost caracterizat printr-o prezență masivă a alegătorilor și cozi neobișnuit de mari la secțiile de votare din întreaga țară. Rezultatele proiecției Ipsos/CeSID indică o victorie clară pentru Studentska lista, care a obținut aproximativ 52% din voturi, în timp ce formațiunea condusă de Aleksandar Vučić a fost creditată cu 39,3%.
După închiderea urnelor, Aleksandar Vučić a declarat că este clar faptul că a pierdut aceste alegeri și că Studentska lista a câștigat. Liderul a estimat că noua mișcare studențească va reuși să obțină între 135 și 140 de mandate în Parlament, ceea ce ar fi suficient pentru a asigura majoritatea necesară de 126 de locuri. Proiecția realizată de Ipsos/CeSID indică un număr de 138 de mandate pentru această mișcare.
Nivelul de participare la acest scrutin a fost unul remarcabil, prezența alegătorilor depășind pragul de 67% până la ora 19:00. Această cifră reprezintă cel mai înalt nivel de participare înregistrat la alegerile parlamentare din Serbia de la anul 1992 încoace. Totodată, pe parcursul votului, organizația CRTA a raportat existența unor presiuni asupra alegătorilor sau a membrilor secțiilor de votare, în timp ce la unele secții au fost semnalate incidente și nereguli.
Studentska lista – Studenti pobeđuju („Lista studenților – Studenții câștigă”) este o mișcare formată din 250 de candidați care includ medici, profesori, artiști și activiști, nu doar studenți. Primul candidat de pe această listă este medicul Ilija Srdanović, din Novi Sad, iar mișcarea a fost înregistrată oficial după colectarea a 69.099 de semnături. Această forță politică s-a prezentat ca o alternativă la sistemul dominat de Aleksandar Vučić și Partidul Progresist Sârb (SNS), punând accent pe transparență și combaterea corupției.
Ascensiunea acestei mișcări a fost alimentată de protestele care au urmărit Serbia după tragedia de la gara din Novi Sad, în noiembrie 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbușirii unei copertine. Nemulțumirea față de corupție și modul de guvernare s-a transformat într-o platformă electorală solidă. Mișcarea a reușit să transforme valul de proteste conduse de studenți într-o provocare directă pentru puterea actuală, prin decizii luate în cadrul adunărilor și plenurilor studențești.
Această schimbare politică vine după o perioadă de instabilitate socială, declanșată de evenimentele tragice de la Novi Sad. Mișcarea studențească a reușit să mobilizeze electoratul prin cerințe de responsabilizare a instituțiilor statului. Această evoluție electorală marchează un moment de cotitură pentru Serbia, reflectând dorința de schimb a unei părți semnificative a populației care a votat masiv în acest scrutin recent.