Istoricul și cercetătorul Johan Norberg va fi invitat la Gala ZF 2026, în data de luni, 23 noiembrie. În cadrul evenimentului, acesta va aborda teme legate de alimentație și modul în care corporațiile pot juca un rol esențial în combaterea foametei la nivel global. Discursul său se va concentra pe evoluția consumului de calorii și pe factorii care au permis trecerea de la perioade de nesiguranță alimentară la abundență.
Analizând datele istorice, Norberg subliniază că în Franța și Anglia, la mijlocul secolului al XVIII-lea, consumul de calorii pe cap de locuitor era scăzut, între 1.700 și 2.200 de calorii pe zi. Această cifră a crescut constant, ajungând la 2.500 - 2.800 de calorii până în 1850 și la 3.000 de calorii în anul 1950. Suedia, țara natală a lui Norberg, a reușit să fie declarată liberă de foamete cronică încă de la începutul secolului al XX-lea.
Progresul alimentară a fost susținut de economii relativ libere, în special prin utilizarea îngrășămintelor și a utilajelor agricole moderne. Procedeul Haber-Bosch, dezvoltat de chimiști de la compania germană BASF, a permis sintetizarea amoniacului la scară industrială, reducând costurile. În paralel, productivitatea agricolă a explodat; dacă acum 150 de ani erau necesari 25 de oameni pentru a recolta o tonă de cereale într-o zi, o singură persoană cu o combină modernă poate face același lucru în doar șase minute.
O figură centrală în această evoluție a fost agronomul american Norman Borlaug, care a lucrat cu fermierii mexicani prin intermediul Fundației Rockefeller. Borlaug a creat un soi hibrid de grâu cu randament ridicat, rezistent la paraziți și independent de durata luminii naturale. Acest soi a permis Mexicului să obțină, în 1963, o recoltă de șase ori mai mare decât cea înregistrată în anul 1944, marcând un punct de cotitură în aprovizionarea cu alimente.
Eforturile lui Borlaug au inclus și extinderea acestui succes în Asia, printr-un proces numit „Revoluția Verde”. Deși a încercat să transporte 35 de camioane cu semințe din Mexic către India și Pakistan, a întâmpinat rezistența poliției mexicane și a guvernului Statelor Unite. În final, semințele au ajuns în Asia, iar astăzi India și Pakistan produc de șase ori mai mult grâu decât în 1965, beneficiind și de prețuri de piață mondială, nu de prețuri fixe impuse de guverne.
Evoluția tehnologică și economică descrisă de Norberg se înscrie într-un context mai larg de transformări globale care influențează stabilitatea societăților moderne. De la revoluțiile agricole care au schimbat structura demografică, până la mecanismele de piață care reglează accesul la resurse, progresul uman a fost strâns legat de capacitatea de a inova și de libertatea de a comercializa bunurile esențiale pentru supraviețuire.