O cercetare recentă efectuată de cercetători finlandezi a analizat impactul expunerii la temperaturi ridicate asupra sistemului imunitar, evidențiind reacții fiziologice imediate. Studiul a urmărit modul în care 30 de minute de saună influențează celulele imunitare și substanțele implicate în comunicarea dintre acestea. Rezultatele obținute arată însă că aceste modificări nu demonstrează o protecție sporită împotriva infecțiilor sau o întărire de durată a imunității organismului.
La studiu au participat 51 de adulți din orașul finlandez Jyväskylä, format din 27 de femei și 24 de bărbați, cu o vârstă medie de aproximativ 50 de ani. Participanții nu prezentau simptome de boală sau afecțiuni cardiovasculare acute, însă fiecare dintre aceștia avea cel puțin un factor de risc, precum colesterolul crescut, hipertensiunea arterială sau antecedente familiale. Aceștia au petrecut 30 de minute în saună, la o temperatură medie de 73 de grade Celsius, cu o umiditate între 10% și 20%.
Monitorizarea a inclus recoltarea probelor de sânge înainte de expunere, imediat după ședință și la 30 de minute de la finalizarea acesteia. Cercetătorii au observat o creștere a temperaturii corporale măsurate la nivelul urechii, de la o medie de 36,4 grade Celsius la 38,4 grade Celsius. În paralel, numărul total al leucocitelor, sau globulelor albe, a crescut semnificativ imediat după căldură, însă valorile neutrofilelor și limfocitelor au revenit la nivelurile inițiale după aproximativ o jumătate de oră.
Analiza a inclus și monitorizarea a 37 de citokine, molecule esențiale pentru reglarea răspunsului imunitar, însă modificările acestora au fost limitate. Dintre toate substanțele analizate, doar două, sCD30 și pentraxina-3, au înregistrat scăderi semnificative statistic. Medicul german Enrico Zessin, specialist în medicină internă și medicină sportivă, explică faptul că această reacție este determinată de stresul termic. Expunerea la căldură provoacă dilatarea vaselor de sânge și eliberarea de hormoni de stres, precum adrenalina.
Cercetătorii subliniază că creșterea numărului de globule albe reflectă în principal o reacție fiziologică temporară, nu o îmbunătățire a capacității de a combate agenții patogeni. Studiul nu a inclus un grup de control și a avut un număr redus de participanți din aceeași regiune geografică. Din aceste motive, autorii precizează că rezultatele nu permit stabilirea unei durate sau frecvențe optime pentru ședințele de saună în scopul întăririi imunității pe termen lung.
În contextul studiilor de sănătate, este important de menționat că temperaturile ridicate solicită sistemul cardiovascular. Din acest motiv, utilizarea saunei poate nu fi potrivită pentru toate persoanele, în special pentru cele care suferă de anumite probleme de sănătate preexistente. Deși cercetarea nu demonstrează reducerea inflamației sau prevenirea infecțiilor, ea oferă informații noi despre modul în care organismul răspunde la stresul termic și poate contribui la viitoare studii științifice.