Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării din România au atins, în trimestrul al doilea al anului 2026, suma de 10.204 lei, în termeni nominali. Această cifră reprezintă o creștere de 7,4% comparativ cu perioada similară din anul precedent, conform celor comunicate de INS. La nivel individual, veniturile medii lunare au fost de 4.222 lei pe persoană, marcând o evoluție de 10,4% față de trimestrul al doilea din 2025.
Evoluția veniturilor arată un ritm de creștere accelerat față de începutul anului, deoarece veniturile au înregistrat un plus de 8% față de primul trimestru al anului 2026. Din acest total, veniturile bănești au reprezentat 9.748 lei lunar pe gospodărie, înregistrând o creștere de 8,4% față de T1 2026. În același interval, veniturile în natură au fost de 456 lei lunar pe gospodărie, cu o creștere de 1,7% față de perioada precedentă.
Salariile brute și alte drepturi salariale au constituit principala sursă de venit, reprezentând 72,1% din totalul veniturilor gospodăriilor în trimestrul II 2026. Această pondere este în creștere față de trimestrul I 2026, când aceste drepturi reprezentau 70,8% din veniturile totale. Valoarea lunară a acestor venituri salariale a fost de 7.354 lei pe o gospodărie, consolidând rolul muncii ca motor principal al veniturilor de familie.
Există însă și o diferențiere semnificativă între mediul urban și cel rural în ceea ce privește nivelul de venituri. În mediul urban, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 11.118 lei, o sumă de 1,2 ori mai mare decât cea din mediul rural. În zonele rurale, veniturile medii pe persoană au fost de 4.997 lei, ceea ce înseamnă un nivel de 1,5 ori mai mare față de mediul urban la nivel de individ.
Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost de 8.650 lei pe o gospodărie, reprezentând 84,8% din venituri. Din totalul cheltuielilor, 57% au fost direcționate către consumul individual, în timp ce 36,5% au fost alocate taxelor și impozitelor, iar 1,4% au fost destinate investițiilor. În cadrul consumului, cele mai mari sume au fost alocate alimentelor, cu o pondere de 32%, urmate de locuință, apă, electricitate, gaze și combustibili, care au reprezentat 16,5%.
Analiza cheltuielilor arată că resursele destinate educației au fost cele mai mici, cu o medie de doar 22 lei pe gospodărie, adică 0,5% din cheltuielile totale de consum. Această distribuție a bugetelor de familie se încadrează în contextul unui climat economic în care costurile de viață rămân o componentă majoră, influențând modul în care cetățenii își gestionează veniturile lunare disponibile.