Posibilitatea unei creșteri a taxelor pentru cetățenii și companiile din România în anul 2027 reprezintă un subiect de preocupare majoră. Specialistul Radu Nechita a avertizat că un astfel de pericol este real, bazându-se pe istoricul deficitului bugetar din țară. Conform analizei sale, guvernele de la anul 1990 încoace au funcționat în deficit, chiar și în perioadele când economia a cunoscut o creștere semnificativă.
Radu Nechita a subliniat că, deși politicienii menționează redimensionarea statului, aceștia nu oferă detalii clare despre implementarea acestor schimbări. Specialistul a observat că, până în acest moment, măsurile de austeritate au fost aplicate în principal asupra întreprinzătorilor români și a celor care plătesc taxe. Această abordare pune sub semnul întrebării modul în care vor fi gestionate finanțele publice în viitorul apropiat.
Un element cheie în programul de guvernare este renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând de la 1 ianuarie 2027. Luca Niculescu a argumentat că această taxă actuală descurajează investițiile și afectează competitivitatea mediului de afaceri. Problema principală a IMCA constă în faptul că se aplică direct asupra veniturilor din cifra de afaceri, și nu asupra profitului efectiv realizat de companii.
Pentru a menține stabilitatea, planul prevede păstrarea cotei unice de impozitare și limitarea evaziunii fiscale prin eficientizarea colectării. Măsurile vizează creșterea veniturilor la bugetul de stat fără a impune sarcini financiare suplimentare celor care își respectă obligațiile. Totodată, se propune reorganizarea administrației fiscale prin comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română într-o singură structură unitară.
Noua structură fiscală va utiliza baze de date integrate pentru a coordona controalele și a combate mai eficient atât evaziunea fiscală, cât și contrabanda. Această reorganizare administrativă are ca scop principal creșterea veniturilor colectate de stat prin monitorizarea mai riguroasă a fluxurilor comerciale. Integrarea celor două instituții este văzută ca o metodă de a optimiza procesele de verificare și control.
În contextul discuțiilor despre reformele economice și fiscale, alte decizii de politică socială sunt pe mâna guvernării. De exemplu, Premierul Luca Niculescu a lăsat deschisă posibilitatea unor eventuale schimbări la nivelul Pilonului 2 de pensii. Aceste decizii pot influența direct stabilitatea financiară a populației și capacitatea de planificare a cetățenilor pe termen lung.