Datele oficiale publicate de INS pentru trimestrul al doilea al anului 2026 indică faptul că venitul mediu al unui cetățean român a ajuns la nivelul de 4.222 lei lunar. Din această sumă, veniturile bănești pe o persoană s-au ridicat la 4.033 lei, în timp ce veniturile în natură au fost echivalate cu 189 lei. La nivel de gospodărie, suma totală a atins 10.204 lei, reprezentând o creștere de 15,7% față de aceeași perioadă a anului precedent și o majorare de 3,9% față de trimestrul anterior.
Evoluția veniturilor pe persoană este influențată de scăderea numărului de membri ai familiei. Dacă în 2016 media era de 2,65 persoane pe familie și în 2020 de 2,57, în trimestrul al doilea al anului 2026 acest număr a coborât la 2,42 persoane. Această tendire către familii mai mici explică motivul pentru care avansul veniturilor pe persoană pare mai pronunțat decât cel raportat la nivelul întregii gospodării. În termeni reali, ajustarea cu inflația medie lunară de 10,66% indică o creștere a puterii de cumpărare pentru sumele bănești de 1,4%.
Structura veniturilor totale a fost marcată de o creștere semnificativă a ponderii salariilor. Acestea au ocupat 72,1% din venituri în T2 2026, un salt de 5,5 puncte procentuale față de perioada T2 2023, când reprezentau 66,6%. În același timp, importanța veniturilor din prestații sociale a rămas sub pragul de 20%, înregistrând o valoare de 19,6%, cea mai mare de la anul 2024 încoace. Pe de altă parte, veniturile în natură au scăzut la un nivel istoric minim, reprezentând doar 4,5%.
În ceea ce privește cheltuielile, segmentul locuinței și al utilităților a înregistrat o creștere majoră, ajungând la 16,5%. Această cifră reprezintă cea mai înaltă pondere din perioada analizată, fiind influențată de liberalizarea tarifelor la energia electrică. În contrast, ponderea cheltuielilor cu produsele alimentare a scăzut continuu, ajungând la 37,2% după ce în T2 2023 era la un nivel similar. Bugetul alocat pentru băuturi alcoolice și tutun a continuat să scadă, menținând o traiectorie de scădere constantă din anul 2020.
Alte categorii de cheltuieli au arătat variații diverse în bugetul gospodăriilor. Sectorul HoReCa a înregistrat o ajustare la 2,3%, în timp ce bugetele alocate pentru educație și recreere sau cultură au scăzut. Transportul a reprezentat 7,6% din cheltuieli, mobilierul și dotarea locuinței 7,1%, iar sănătatea 6,6%. De asemenea, segmentul comunicațiilor s-a menținut la un nivel minim de 3,9%, reflectând o tendință de austeritate în anumite sectoare de consum ale populației.
Această evoluție a veniturilor în expresie bănească a avut un ritm de creștere pe contrasens cu dezvoltarea economiei, care a înregistrat o scădere de 0,7% în prima jumătate a anului curent. Contextul economic general este marcat de prognoze de recesiune pentru anul 2026 și de o revenire mai lentă a economiei în 2027, conform estimărilor FMI. Această dinamică poate influența cursul de schimb euro-leu, alături de alte deficite bugetare și de cont curent aflate în proces de ajustare.