Un sfert dintre românii care au participat la un sondaj privind nivelul educației financiare nu dețin economii de urgență. În cazul în care aceștia și-ar pierde sursa de venit în prezent, ar fi nevoiți să apeleze la împrumuturi pentru a-și susține existența. Această situație delicată este strâns legată de nivelul scăzut de cunoștințe financiare de la nivelul țării, România fiind în urma celorlalte state membre din Uniunea Europeană.
Analiza datelor realizate în 2023 la nivelul întregii UE relevă faptul că doar 23% dintre respondenții din România pot rezista mai mult de 6 luni fără venituri, folosind fondurile de rezervă. În același timp, 25% dintre români nu au absolut niciun fond de rezervă pentru situații de criză. Această lipsă de pregătire financiară este evidențiată și de faptul că 30% dintre participanți nu au reușit să răspundă corect la mai mult de o întrebare din cele cinci propuse.
Testarea a vizat noțiuni fundamentale, precum impactul inflației, importanța unui portofoliu diversificat sau diferența dintre dobânda simplă și cea compusă. În România, doar 13% dintre respondenți au demonstrat că înțeleg aceste concepte de bază, acesta fiind cel mai scăzut nivel înregistrat în UE 27. Majoritatea participanților, reprezentând 57%, s-au situat într-o zonă intermediară, reușind să răspundă corect la doar 2 sau 3 întrebări din setul de testare.
La nivelul Uniunii Europene, majoritatea cetățenilor, respectiv 65%, înțeleg cum influențează inflația puterea de cumpărare. Totuși, doar 45% înțeleg mecanismul dobânzii compuse, un concept esențial pentru economisirea pe termen lung. De asemenea, deși 66% asociază corect randamentele mari cu riscurile sporite, doar 20% dintre respondenții europeni demonstrează o înțelegere clară a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor.
Pentru a combate aceste deficiențe, Comisia Europeană a lansat la finalul lunii iulie o cerere de propuneri privind inițiativele de succes în educația financiară. Organizațiile și persoanele fizice pot transmite idei despre proiecte de investiții și economisire până la 30 octombrie 2026. Scopul este de a identifica cele mai bune practici care vor fi discutate la sfârșitul anului, pentru a ajuta statele membre să implementeze strategii eficiente de educație financiară.
În paralel, Comisia Europeană caută părți interesate pentru participarea la o masă rotundă, eveniment care va contribui la elaborarea unui cod european de conduită voluntar. Acest cod va fi destinat organizațiilor private și non-profit care promovează educația financiară și ar putea fi lansat oficial în prima parte a anului viitor. Obiectivul final este de a crea un cadru de bune practici pentru întregul continent.