În județul Bihor, Mircea Bronț a reușit să dezvolte o cultură de șofran de o dimensiune considerabilă, pornind de la un număr mic de bulbi. Împreună cu familia sa, acesta gestionează o plantație care numără aproximativ 150.000 de plante, pe o suprafață de 25 de ari, echivalentul a 2.500 de metri pătrați. Această activitate agricrară de nișă este gestionată integral de membrii familiei, de la plantare până la procesarea finală a produsului.
Proiectul a fost demarat în anul 2021, când familia a achiziționat inițial 1.000 de bulbi din Anglia pentru a începe experimentul pe un teren unde anterior se cultivau legume. Ulterior, investițiile au crescut constant: în anul următor au fost cumpărați alți 8.000 de bulbi, iar în al treilea an s-au adăugat încă 15.000 de unități. În prezent, familia nu mai depinde doar de importuri, deoarece utilizează și materialul de plantare obținut din propria cultură pentru extinderea suprafeței.
Procesul de producție este unul extrem de minuțios și manual, deoarece din fiecare floare de Crocus sativus se extrag doar cele trei stigmate roșii. Conform datelor furnizate de Royal Horticultural Society, este necesar un volum imens de flori pentru a obține cantități comerciale, fiind nevoie de circa 150.000 de flori pentru un singur kilogram de produs uscat. După recoltare, membrii familiei se ocupă de separarea părților utilizate, de uscarea acestora și de ambalarea finală a condimentului.
Valoarea economică a acestui produs este dictată de dificultatea procesării și de pierderile masive în timpul uscării. Mircea Bronț a menționat că stigmatele pot pierde aproximativ 80% din greutatea inițială în timpul procesului de deshidratare, astfel încât din 100 de grame de material proaspăt se obțin doar 20 de grame de produs uscat. Din acest motiv, un kilogram de șofran de calitate superioară poate atinge prețul de 35.000 de euro, deși valoarea finală depinde de calitate și de piața de desfacere.
Pentru sezonul de recoltare din octombrie 2026, cultivatorul din Bihor estimează că cele 150.000 de plante vor putea genera o producție de un kilogram de condiment. Pe lângă vânzarea șofranului către restaurante, ciocolaterii sau producători de cosmetice, afacerea familiei include și comercializarea de bulbi pentru alți persoane care doresc să înceapă o activitate similară. Toate operațiunile, inclusiv culesul manual al florilor, sunt efectuate de către membrii aceleiași familii.
În România, deși șofranul nu este o cultură de masă, primele plantații comerciale au apărut în județul Bihor în jurul anului 2010. Ulterior, activitatea s-a extins și în alte județe precum Arad, Iași, Suceava și Vrancea. Această cultură necesită un control riguros al drenajului solului, deoarece excesul de apă poate duce la putrezirea plantelor, fiind esențial ca terenul să permită scurgerea rapidă a precipitațiilor.