Theodor Stolojan, fost prim-ministru și fost ministru al Finanțelor, a oferit o analiză critică asupra stării actuale a economiei României. În cadrul unui eveniment de specialitate, acesta a subliniat că situația economică a țării este gravă, evidențiind discrepanțe între realitatea de pe teren și modelele teoretice. Fostul lider a observat că procesul de încetinire a dezvoltării economice a început mult mai devreme decât se crede în dezbaterile publice.
Conform declarațiilor făcute de Theodor Stolojan, reducerea ritmului de creștere economică în România a început încă din anul 2022. Această tendică negativă a apărut cu trei ani și jumătate înainte de implementarea oricăror măsuri de austeritate. Fostul ministru a remarcat un aspect îngrijorător: economia a ajuns la o creștere sub 1%, în condițiile în care statul a pompat sume tot mai mari de bani publici în investiții, rezultatul fiind exact cel contrar celor descrise de cărțile de economie.
În ceea ce privește gestionarea priorităților, Theodor Stolojan susține că, atunci când creșterea economică nu poate fi controlată mai eficient, accentul trebuie pus pe corectarea deficitelor economice. El a avertizat că, pentru o țară cu o economie deschisă și monedă convertibilă, monitorizarea echilibrelor externe este vitală. Un dezechilibru extern, fie că este vorba de contul curent sau de datoria externă, necesită implicarea creditorilor internaționali, care solicită credibilitate.
Fostul premier a menționat și importanța fondurilor europene, care au oferit un beneficiu enorm și au susținut economia în această perioadă dificilă. Totodată, el a subliniat că România trebuie să devină din nou atractivă pentru investițiile străine directe. Această strategie este necesară până când țara va putea genera propriul progres tehnologic, deoarece, în prezent, avansul tehnologic este adus în principal de companiile internaționale care operează pe teritoriul său.
Pentru a asigura stabilitatea și creșterea, Theodor Stolojan a indicat trei factori esențiali: investițiile în capitalul fizic și uman, sistemele eficiente de alocare a resurselor și progresul tehnologic continuu. El a afirmat că România deține rezerve uriașe de creștere dacă se vor rezolva problemele legate de alocarea resurselor. Analiza competitivității trebuie extinsă la cinci niveluri: uzine, sector, națiune, Uniunea Europeană și nivel global.
Discursul a avut loc la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară - de la deficite la convergență nominală”, un studiu coordonat de Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. Acest proiect, numit Economic@BNR, face parte dintr-o serie de cercetări menite să analizeze stabilitatea financiară și mecanismele de gestionare a deficitelor în cadrul economiei naționale, oferind o perspectivă tehnică asupra provocărilor de convergență economică.