Aliz Kosza, un mentor și strateg cu o carieră de aproape 47 de ani în mediul de business din România, oferă perspective despre gestionarea surplusului de bani. Aceasta explică modul în care a trecut de la un statut de executiv de top la o etapă de freelancing, subliniind necesitatea unei educații financiare solide. Strategia sa de administrare a resurselor s-a concentrat pe siguranța pe termen lung, evitând în același timp acumularea de bunuri de lux.
Tranziția de la un rol de CEO, cu un salariu de cinci cifre în euro, la venituri variabile a reprezentat un moment dificil pentru Aliz Kosza. După ce a încheiat ultimul mandat de conducere, aceasta a creat un PFA pentru a lucra ca freelancer. În această perioadă, surplusul de bani nu a fost direcționat către bursa de valori, deoarece nu a avut interes sau timp pentru astfel de activități, preferând alte forme de protecție.
În loc de tranzacțiile bursiere, Aliz Kosza a ales să investească în fonduri private de pensii și în imobiliare pentru a-și asigura confortul viitorului. Această abordare i-a permis să se retragă de la muncă acum patru ani, menținând un nivel de trai decent. Ea subliniază că disciplina financiară a fost esențială, gestionând cu atenție atât cheltuielile, cât și încasările aferente proiectelor sale de consultanță.
În ceea ce privește stilul de viață, Aliz Kosza a preferat să aloce resursele pentru experiențe, precum călătoriile, în detrimentul achiziționării de obiecte scumpe. Ea menționează că, în loc de o mașină de 100.000 de euro, a optat pentru variante de 30.000 sau 40.000 de euro, prioritizând siguranța financiară. Pentru ea, banii reprezintă o consecință a muncii și a vocației, nu un scop în sine sau un obiectiv principal de acumulare.
Experiența sa profesională include conducerea Orkla Foods și construirea unui portofoliu de branduri precum Tomi, Ardealul, Poiana sau Savana. Din 2012, ea a activat ca mentor de business, susținând antreprenorii prin experiența acumulată în industria bunurilor de larg consum. Aliz Kosza încurajează investirea surplusului în dezvoltarea oamenilor și a afacerilor, susținând că banii pentru care nu se muncește nu sunt o opțiune corectă.
Discuțiile despre educația financiară fac parte dintr-un context mai larg de informare a cetățenilor prin programe dedicate. În România, diverse inițiative de educație financiară urmăresc să pregătească generațiile tinere pentru o gestionare responsabilă a banilor. Aceste programe sunt esențiale pentru construirea unei baze solide de decizii economice informate, ajutând persoanele să înțeleagă mecanismele de economisire și investiție într-un mod accesibil și practic.