Adrian Asoltanie, expert în educație financiară, avertizează că perioada actuală poate fi comparată cu pragul unei ierni economice. Într-un context marcat de inflație, dobânzi mari și instabilitate, specialistul subliniază necesitatea unei gestionări riguroase a veniturilor și cheltuielilor. El recomandă persoanelor și familiilor să nu se bazeze doar pe un singur venit, ci să încerce să genereze surse suplimentare pentru a combate riscurile financiare.
Un prim pas esențial pentru stabilitate este monitorizarea strictă a bugetului personal sau al celui de familie. Adrian Asoltanie observă că în România doar aproximativ 20% dintre oameni își urmăresc cheltuielile prin aplicații sau tabele Excel, restul gestionând banii fără o planificare clară. El pune accent pe diferența dintre cheltuielile vitale, precum mâncarea și locuința, și cele opționale, care pot fi reduse în perioade de criză.
Pentru a crește veniturile, expertul propune cinci pași concreți, începând cu valorificarea oportunităților de la locul de muncă actual. Al doilea pas implică vânzarea sau închirierea resurselor materiale neutilizate, precum electronice sau haine, pentru a le transforma în active. Ulterior, se poate recurge la utilizarea abilităților profesionale sau a hobby-urilor pentru a câștiga bani extra, folosind chiar și inteligența artificială pentru a crește productivitatea.
În ceea ce privește protecția financiară, Adrian Asoltanie recomandă constituirea unui fond de urgență de între 1.000 și 2.000 de lei cash pentru neprevăzuturi mici. Totuși, pentru riscuri majore, precum pierderea locului de muncă, este necesar un fond de siguranță care să acopere cel puțin trei luni de cheltuieli. Specialistul subliniază importanța asigurărilor pentru locuință și pentru viață, în special pentru cei care susțin financiar alte persoane.
Când vine vorba de achiziții imobiliare, expertul sugerează precauție sporită din cauza dobânzilor ridicate. El recomandă ca valoarea locuinței să nu depășească venitul total pe patru ani și ca rata creditului să fie maxim 20-25% din veniturile lunare. Această abordare ajută la evitarea supraîndatorării, care poate forța persoanele să muncească exclusiv pentru a plăti ratele locuinței pe termen lung.
În contextul economic actual, piața imobiliară a devenit mai prudentă, iar raportul dintre cerere și ofertă s-a modificat semnificativ. Deși există riscuri, experții menționează că nivelul de îndatorare permis de BNR este de 40%, un indicator mai scăzut față de perioadele de criză anterioare. Această reglementare contribuie la o piață mai educată, prevenind situațiile în care consumatorii se angajează în credite nesustenabile.