Piața rezidențială din marile orașe regionale din România a înregistrat o scădere semnificativă a volumului de locuințe livrate în ultimul an. Analiza realizată de Cushman & Wakefield Echinox, bazată pe datele furnizate de INS, indică faptul că orașele care au cunoscut un boom imobiliar în ultimul deceniu au aplicat o frână dezvoltării. Această corecție este vizibilă în special în centre precum Cluj-Napoca, Brașov, Iași și Timișoara, unde ritmul construcțiilor a scăzut drastic față de anii de vârf.
Cluj-Napoca marchează cea mai mare scădere, livrând anul trecut doar 957 de locuințe, ceea ce reprezintă o prăbușire de 77% față de cele 4.175 unități finalizate în 2019. Brașovul înregistrează o scădere de 59%, livrând 1.283 de locuințe în 2025, comparativ cu 3.098 în 2020. Iașul a livrat 780 de locuințe față de 1.908 în 2019, iar Timișoara a înregistrat o scădere de 56%, cu 793 de unități livrate față de 1.787 în 2021.
În contrast cu aceste orașe regionale, Bucureștiul își consolidează poziția de principal motor al pieței imobiliare naționale. Capitala a livrat 9.361 de locuințe în 2025, un nivel care este cu 32% sub maximul de 13.834 de unități din 2023, dar cu 144% peste nivelul din 2016. Ponderea Bucureștiului în livrările totale din țară a crescut spectaculos, de la aproximativ 7% în 2016 la aproape 16% în cursul anului trecut, depășind volumul celor patru orașe regionale majore împreună.
Dezvoltarea imobiliară a fost mult mai intensă în a doua jumătate a deceniului trecut, moment în care Brașovul și Clujul au condus clasamentul raportat la populație. Brașovul a construit 94 de locuințe la 1.000 de locuitori, iar Clujul 88 de unități în perioada 2016-2025, cifre care depășesc semnificativ pragul de 52,5 al Bucureștiului. Vlad Săftoiu, head of research al Cushman & Wakefield Echinox, menționează că, deși ritmul s-a temperat, locația și infrastructura vor deveni elemente critice pentru viitoarele proiecte.
La nivel național, România a finalizat un total de 636.310 locuințe în intervalul 2016-2025, de la 52.200 unități în 2016 până la un vârf de 73.300 în 2022. În 2025, livrările au coborât la 59.000 de locuințe, un nivel cu aproximativ 19,5% sub pragul maxim de producție. Această tendință de scădere reflectă trecerea pieței de la faza de expansiune rapidă la o etapă de selecție mai riguroasă a proiectelor de către dezvoltatori.
Din punct de vedere comparativ, România a construit în ultimul deceniu 32,9 locuințe la 1.000 de locuitori, un ritm similar cu cel al Germaniei, care are 33,6. Această cifră este însă mult sub nivelul de 55,2 al Poloniei sau de 62,8 al Finlandei. De asemenea, România depășește Ungaria, care a livrat 18,2 locuințe la 1.000 de locuitori, și Marea Britanie, cu un prag de 23,9 unități pe aceeași unitate de măsură.