România se confruntă cu o formă de sărăcie invizibilă, care afectează în mod grav numeroase familii, în special din clasa de mijloc. Această presiune financiară constantă forțează gospodăriile să aleagă între plata facturilor de energie și alte necesități esențiale, precum sănătatea sau educația. Deși locuințele rămân încălzite și facturile sunt achitate la timp, veniturile rămân insuficiente pentru un trai decent după acoperirea costurilor cu utilitățile.
Conform datelor furnizate de Asociația Energia Inteligentă, 37% dintre români alocă peste 10% din bugetul lor lunar pentru plata energiei. Această cifră plasează România pe locul doi în Uniunea Europeană, imediat după Bulgaria, unde ponderea atinge 40%. În contrast, în state precum Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, doar între 5% și 10% dintre gospodării depășesc acest prag de cheltuieli pentru energie.
Raportul pe 2025 al Observatorului Român al Sărăciei Energetice evidențiază o situație alarmantă pentru populație. Datele arată că 21,1% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul sărăciei după ce achită facturile la energie. Dacă se ia în calcul și cheltuiala pentru buteliile de gaz folosite la gătit, acest procent crește la 22,4%, afectând astfel una din cinci familii de români.
Mediul rural reprezintă zona cea mai vulnerabilă în fața acestui fenomen de sărăcie energetică. Aproape 43% dintre gospodăriile din țară utilizează încă butelii de gaz, în special în zonele unde accesul la rețelele de gaze naturale este limitat. În plus, aproximativ 3,5 milioane de gospodării, adică aproape jumătate din totalul național, se încălzesc încă cu lemne de foc, ceea ce adaugă un stres financiar suplimentar.
Specialiștii avertizează că presiunea asupra bugetelor familiale va crește din cauza inflației și a prețurilor volatile la energie. Pentru a combate această problemă, experții susțin că nu sunt suficiente ajutoarele temporare, fiind necesare investiții în eficiența energetică a locuințelor. Soluțiile includ programe de renovare pentru casele vulnerabile și extinderea infrastructurii energetice pentru a reduce impactul costurilor asupra populației.
Fenomenul de sărăcie energetică este strâns legat de nivelul veniturilor și de calitatea locuințelor. În economiile europene, diferența de cost nu este determinată doar de prețul energiei, ci și de veniturile ridicate și de sistemele de sprijin social. În România, locuințele vechi și slab izolate contribuie direct la accentuarea vulnerabilității financiară a cetățenilor.