România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a ponderii persoanelor care nu își permit să își încălzească adecvat locuințele, trecând de la 10,8% în 2024 la 11,9% în 2025, conform datelor Eurostat. În acest context, în timp ce media europeană a scăzut la 8,8%, tot mai mulți români sunt nevoiți să facă economii drastice la încălzire. Această evoluție indică o agravare a situației sociale și economice pentru o parte semnificativă a populației.
Problema nu este reflectată întotdeauna în valoarea facturilor primite de consumatori. Un studiu publicat în 2026 în revista Energy & Buildings arată că gospodăriile care limitează intenționat consumul pentru a economisi bani pot rămâne în afara indicatorilor tradiționali ai sărăciei energetice, deși locuiesc la temperaturi nesigure. Cercetarea, bazată pe un model cu date sintetice pentru 6.000 de gospodării, evidențiază limitele evaluării sărăciei energetice realizate exclusiv prin prisma cheltuielilor financiare.
Eficiența energetică a clădirilor reprezintă o problemă majoră în România, explicată de analistul economic Adrian Negrescu. Din aproximativ 9 milioane de locuințe din țară, peste 4,4 milioane au mai mult de 50 de ani, fiind adesea prost izolate și mari consumatoare de energie. Blocurile vechi pierd căldură prin pereți, ferestre, acoperișuri și punți termice, în timp ce instalațiile de distribuție învechite contribuie la consumul ridicat. În mediul rural, multe gospodării folosesc sobe pe lemne în case fără izolație.
Consecințele asupra sănătății sunt grave, în special pentru vârstnici. Un studiu publicat în septembrie 2026 în Journal of Economic Behavior & Organization a identificat asocieri între dificultățile de încălzire și afecțiunile pulmonare cronice, simptomele depresive, declinul cognitiv și reducerea forței musculare. Adrian Negrescu avertizează că un pensionar care stă la 16 grade pentru a economisi 100 de lei pe lună poate costa sistemul de sănătate de zeci de ori mai mult, transformând economia în pierderi medicale.
Din punct de vedere psihologic, locuința poate deveni o sursă de stres permanent. Psihoterapeuta Laura Găvan explică faptul că dificultățile financiare forțează oamenii să facă alegeri între încălzire, medicamente sau alimente. Această grijă constantă pentru cheltuieli poate afecta somnul, concentrarea și relațiile interpersonale. În cazul persoanelor vârstnice, situația este amplificată de veniturile reduse și izolarea socială, transformând mediul de locuit dintr-un spațiu de siguranță într-unul de îngrijorare continuă.
Situația raportată de Eurostat se încadrează într-un context de monitorizare a condițiilor de viață în Europa, unde indicatorii de sărăcie energetică sunt utilizați pentru a evalua vulnerabilitatea populațiilor. În timp ce unele state europene reușesc să scadă ponderea persoanelor afectate, România rămâne un caz de studiu critic prin creșterea sa de 1,1 puncte procentuale. Această tendință pune sub semnul întrebării eficacitatea măsurilor actuale de combatere a sărăciei în rândul cetățenilor vulnerabili.