România se confruntă cu niveluri alarmante de sărăcie alimentară în anul 2025, fiind statul cu cel mai mare procent de cetățeni care nu își pot asigura o masă consistentă la fiecare două zile. Conform datelor oficiale publicate miercuri de Eurostat, aproximativ 18,1% dintre români se află în această situație critică. Această cifră depășește semnificativ media Uniunii Europene, care este situată la un nivel de 8,5% pentru întreaga populație europeană.
Indicatorul vizează capacitatea financiară de a achiziționa o masă care să includă carne, pui, pește sau o alternativă vegetariană corespunzătoare. În România, ponderea persoanelor care nu își permit astfel de alimente este de peste două ori mai mare decât media europeană. Diferențele dintre statele membre sunt extrem de pronunțate, Cipru fiind la polul opus cu o valoare de doar 1,2%, ceea ce înseamnă că în România problema este de peste 15 ori mai frecventă.
Pe lângă dificultățile legate de alimentație, România ocupă poziția negativă în ceea ce privește accesul la tehnologie. În anul 2025, țara noastră a înregistrat cea mai mare pondere din Uniunea Europeană în cazul gospodăriilor care nu își pot permite costurile unei conexiuni la internet pentru uz personal la domiciliu. Procentul de cetățeni afectați în România este de 6,2%, un indicator care este de peste trei ori mai mare decât media comunitară de 2%.
În comparație cu România, Finlanda prezintă cele mai bune rezultate la capitolul conectivitate, având doar 0,1% din populație care nu își poate asigura accesul la internet. Raportul analizează și capacitatea de a participa la activități de recreere, un indicator unde Grecia deține cea mai mare valoare de 27,3%, în timp ce Croația are cea mai mică, la 3,9%. La nivelul întregii Uniuni Europene, peste 12,1% dintre locuitori nu își permit financiar activități regulate de petrecere a timpului liber.
Aceste statistice sunt extrase din ediția 2026 a raportului „Key figures on European living conditions”, document care analizează principalii indicatori ai condițiilor de viață în Europa. Raportul pune un accent deosebit pe grupurile vulnerabile și evidențiază discrepanțele mari dintre statele membre în accesul la bunuri și servicii esențiale. Datele subliniază dificultățile economice majore pe care le întâmpină o parte semnificativă din populația românească în raport cu standardele de trai europene.
Analiza condițiilor de viață prin intermediul indicatorilor Eurostat permite monitorizarea evoluției standardelor de trai în cadrul blocului european. Această metodologie de evaluare este esențială pentru identificarea disparităților economice dintre statele membre, oferind o imagine clară asupra accesului cetățenilor la resurse de bază, precum alimentația adecvată, serviciile digitale sau activitățile sociale, contribuind astfel la înțelegerea nivelului de incluziune socială în Uniunea Europeană.