Industria jocurilor de noroc din România traversează o perioadă de scădere drastică a numărului de locații fizice. Reprezentanții sectorului au raportat că peste 70% dintre sălile de jocuri de noroc s-au închis deja la nivelul întregii țări. Această tendință de retragere este accentuată de faptul că numărul aparatelor autorizate la nivel național a scăzut cu 45% față de începutul anului curent, reflectând o schimbare majoră în peisajul de divertisment.
În București, situația este extrem de critică, numărul locațiilor scăzând de la 829 în luna martie la doar 231 la începutul lunii octombrie. Dacă administrația locală nu adoptă noi măsuri, proiecțiile indică o scădere la 180 de locații în decembrie 2026 și la doar 68 de puncte în februarie 2027. Din acest număr final, 65 ar fi agenții Loto, două săli de jocuri și un cazinou, nicio agenție de pariuri ne rămânând în scenariu.
Sorin Georgescu, președintele ROMSLOT și vicepreședinte FEDBET, a declarat că se așteaptă ca în perioada octombrie-noiembrie rata închiderilor să depășească pragul de 80%. El a subliniat că, până la 1 februarie, toate sălile de jocuri din localitățile care nu au reglementat activitatea ar putea dispărea. Această evoluție este determinată de faptul că operatorii nu pot obține autorizații locale de continuare a activității după expirarea celor existente, dacă nu există o hotărâre de reglementare.
Impactul economic asupra capitală este semnificativ, asociațiile din industrie estimând pierderi masive de locuri de muncă. Se estimează că, până în februarie, între 3.650 și 4.610 persoane ar putea pierde joburile în București. Un moment de cotitură este programat pentru 30 noiembrie 2026, când vor expira autorizațiile pentru 1.048 de aparate, afectând aproximativ 50 de săli și agenții, ceea ce ar putea accelera procesul de închidere a punctelor de vânzare.
Abordările orașelor din România sunt extrem de diverse în ceea ce privește reglementarea acestui sector. Bacăul a ales interzicerea totală, inclusiv a activității Loto, în timp ce orașe precum Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara au optat pentru interdicții cu anumite excepții. Alte localități, precum Constanța, Brașov sau Oradea, preferă reglementarea prin taxe, în Constanța fiind menționată o taxă de 1.500 de lei pe metru pătrat anual pentru sloturi.
Reducerea numărului de locații fizice ridică temeri privind mutarea activității pe internet către platforme online, inclusiv către operatori fără licență în România. Deși dispariția sălilor de la parterul blocurilor schimbă aspectul orașelor, specialiștii avertizează că efectul asupra consumului și a dependenței trebuie măsurat separat. În prezent, amploarea acestui fenomen de migrare către mediul online rămâne dificil de evaluat din cauza lipsei unor date recente.