Românii manifestă o preocupare accentuată pentru stabilitatea financiară, temându-se că nivelul de trai va scădea în perioada următoare. Conform datelor din Eurobarometru, prelucrate de Monitorul Social, o parte semnificativă a populației este îngrijorată de deteriorarea condițiilor de viață. Această percepție este mult mai pronunțată în România comparativ cu media observată la nivelul Uniunii Europene, indicând o stare de nesiguranță economică profundă.
Scăderea nivelului de trai este o temă majoră pentru 62% dintre respondenții din România, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acest procent este de 40%. De asemenea, problema sărăciei generează îngrijorare pentru 48% dintre români, o cifră mult mai mare decât cea de 32% înregistrată în restul Europei. Această discrepanță subliniază faptul că românii se simt mult mai vulnerabili în fața riscurilor economice decât restul cetățenilor europeni.
Temerile financiare se reflectă direct în planificarea cheltuielilor pentru următoarele 12 luni. Un procent de 45% dintre români se tem că nu își vor putea permite călătorii, în timp ce 44% sunt îngrijorați că nu vor putea acoperi costurile cu utilitățile, precum apa și energia. Tot la 44% se ridică nivelul celor care se tem că nu vor avea posibilitatea de a accesa servicii medicale necesare.
Alimentele reprezintă o altă sursă de presiune, cu 40% dintre români exprimându-și frica că nu își vor putea permite acestea în anul viitor. În ceea ce privește cheltuielile cu utilitățile, România depășește media europeană, fiind situată într-un segment de îngrijorare depășit doar de Grecia și Irlanda. Percepția generală asupra economiei naționale este predominant negativă, jumătate dintre români evaluând situația actuală ca fiind rea.
Pesimismul vizează și viitorul generațiilor tinere, cu 42% dintre români estimând că nivelul de trai al copiilor va fi mai scăzut decât cel al părinților. Această viziune este mai sumbră decât în alte state din Europa de Est, precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia. În ceea ce privește situația economică personală, 34% dintre români o consideră bună, fiind însă sub media europeană de 36%.
Contextul economic general este marcat de o creștere foarte slabă a economiei naționale și de presiuni asupra consumului. Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de doar 0,1% în anul 2026. Această evoluție lentă, combinată cu inflația ridicată și măsurile de consolidare fiscală, afectează direct venitul disponibil al gospodăriilor și capacitatea acestora de a acoperi cheltuielile curente.