Analiza realizată de INS pentru trimestrul al doilea al acestui an indică faptul că veniturile și cheltuielile românilor au crescut cu 8% față de perioada precedentă. În medie, o familie dispune de 10.200 de lei pe lună, însă o parte semnificativă din acești bani este direcționată către necesități imediate. Din suma de aproximativ 8.650 de lei cheltuiți într-o lună, aproape 5.000 de lei sunt alocați consumului propriu-zis, restul fiind utilizat pentru taxe, contribuții și alte obligații financiare.
În cadrul bugetului dedicat consumului, cea mai mare parte a banilor este direcționată către alimente și băuturi nealcoolice, reprezentând suma de 1.581 de lei pe lună. Urmează cheltuielile pentru locuință, apă, energie și gaze, care însumează 813 lei, și transportul, care costă în medie 376 de lei. Cea mai mică alocare financiară este înregistrată pentru educație, care reprezintă doar 22 de lei conform datelor furnizate de INS.
Presiunea financiară îi determină pe români să renunțe la activități care nu sunt esențiale, precum cumpărăturile de haine noi sau vacanțele. Aproape unul din cinci români nu își permite să își înlocuiască hainele atunci când acestea se uzează, o situație care îi plasează la coada Uniunii Europene, în contrast cu Croația. De asemenea, aproape unul din cinci cetățeni nu își permite să iasă cel puțin o dată pe lună la o masă sau la o băutură cu familia sau prietenii.
Timpul liber este sacrificat mult mai des de către români comparativ cu ceilalți europeni, conform datelor Eurostat pentru anul 2025. Cam unul din patru români nu își permite să meargă la cinema, la un spectacol sau la un meci, în timp ce media europeană este la jumătate din această valoare. Mai mult, 61% dintre români nu și-au permis o vacanță de o săptămână anul trecut, un procent care este de două ori mai mare decât media europeană.
Capacitatea de a gestiona situațiile neprevăzute este o altă problemă majoră pentru populația din România. Aproape patru din zece români nu pot acoperi o cheltuială pe care familia nu a prevăzut-o, în timp ce media europeană pentru acest indicator este de aproape 30%. Economistul Alexandra Smedoiu subliniază că o parte mare din salarii se situează la nivelul minim, menționând că suntem campioni europeni în ceea ce privește taxarea muncii.
Evoluția indicatorilor economici relevă o creștere a prețurilor care afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor. Deși veniturile nominale au înregistrat o creștere de 8% în ultimul trimestru, inflația și costurile de bază forțează restructurarea bugetelor casnice. Această tendință pune în evidență dificultatea familiilor de a menține un nivel de trai care să includă activități recreative sau economii pentru situații de urgență.