Consumatorii de băuturi nealcoolice din România au oferit perspective despre modul în care percep creșterea prețurilor la aceste produse. Un studiu recent indică faptul că majoritatea respondenților asociază scumpirile cu factori macroeconomici și cu politicile fiscale implementate de stat. În acest context, o mare parte din publicul vizat de aceste produse se confruntă cu modificări de preț cauzate de un cadru fiscal tot mai riguros.
Analiza răspunsurilor arată că 65% dintre participanți consideră inflația și creșterea generală a prețurilor drept principala cauză a scumpirilor. Totodată, 56% dintre respondenți indică taxele introduse de stat ca factor determinant, în timp ce 40% menționează creșterea costurilor aferente ingredientelor, energiei și transportului. Doar 14% și 11% din probe atribuie aceste evoluții deciziilor luate de retaileri sau de către producătorii de băuturi.
Evoluția fiscală a acestor produse a cunoscut o accelerare semnificativă în ultimii ani. În 2023, TVA-ul pentru această categorie a crescut de la 9% la 19%, iar în 2024 statul a introdus o acciză specifică pe zahăr, cu valori de 40 și 60 de lei pe hectolitru. Pentru anul 2025, TVA-ul este estimat la 21%, cu o acciză majorată la intervalul 44-66 lei pe hectolitru, în funcție de conținutul de zahăr.
Planurile fiscale pentru anul 2026 includ menținerea cotei de TVA de 21%, dar și o nouă ajustare a accizei. Valoarea acesteia va fi devansată la niveluri de 48,4, respectiv 72,6 lei pe hectolitru. În ceea ce privește obiceiurile de consum, 98% dintre respondenți consumă cel puțin o băutură nealcoolică, iar în topul preferințelor din ultimele 6 luni se află cola cu zahăr, cu un procent de 63%.
Înțelegerea mecanismelor fiscale rămâne o problemă pentru o parte importantă din populație. Studiul relevă faptul că 71% dintre respondenți nu înțeleg ce înseamnă taxa pe zahăr și o percep ca pe o măsură care alimentează inflația, deși 63% au auzit de existența acesteia. În ceea ce privește preferințele de conținut, 60% dintre consumatori optează atât pentru variante cu zahăr, cât și fără zahăr, în timp ce doar 6% consumă exclusiv variante fără zahăr.
Aceste ajustări fiscale se încadrează într-un peisaj economic marcat de incertitudini. În perioada recentă, oficialii au subliniat dificultatea de a anticipa evoluțiile viitoare, menționând că se trăiește într-o stare de ambiguitate la nivel global. Această lipsă de previzibilitate afectează atât planificarea economică, cât și percepția cetățenilor asupra măsurilor de taxare introduse pentru a gestiona bugetul de stat.