Un sondaj recent realizat într-un grup de 17 țări europene relevă faptul că patru din zece români cu vârsta de peste 55 de ani au intenția de a continua să lucreze chiar și după atingerea vârstei de pensionare. Această tendință este mai pronunțată în România comparativ cu alte națiuni europene analizate în cadrul studiului. Rezultatele indică faptul că angajații români se declară energici și mulțumiți de activitatea lor curentă și de recompensele primite.
Analiza, efectuată de o companie specializată în resurse umane pe un eșantion de 16.500 de angajați, include aproape 1.000 de participanți din România. Datele arată că 86% dintre cei intervievați afirmă că dețin suficientă energie pentru muncă, în timp ce 84% consideră că activitatea profesională le oferă un sentiment de sens și împlinire. În plus, o proporție de 74% dintre respondenți susține că se simte apreciată în cadrul mediului de lucru în care activează.
Specialiștii în resurse umane subliniază că factorul financiar joacă un rol crucial în decizia românilor de a nu se retrage din forța de muncă. Cristina Vajda, manager la o agenție de recrutare, explică faptul că, în restul Europei, pensiile sunt de obicei suficiente pentru a asigura un trai decent. În România, însă, veniturile provenite din pensii sunt adesea mai mici decât sumele necesare pentru a acoperi costurile unui stil de viață decent.
Pe lângă aspectul economic, motivația psihologică și dorința de stabilitate sunt factori determinanți pentru mulți lucrători. Exemple de angajați care aleg să rămână în activitate includ bucătar-șef Laura Mihalache, care simte că meseria îi oferă adrenalină, sau asistentul medical Camelia Nuță, care consideră că pensionarea poate duce la o îmbătrânire prematură din punct de vedere psihic. Totodată, stabilitatea și energia oferită de interacțiunea cu colegii sunt menționate ca motive de menținere în activitate.
Totuși, cercetarea evidențiază și anumite puncte slabe ale forței de muncă din România în comparație cu restul continentului. Românii tind să evite schimbarea angajatorului sau a rolului profesional și sunt în urma altor europeni la capitolul dorința de a învăța lucruri noi. Deși unii angajați, precum șeful de schimb Radu Folia, confirmă că au reușit să învețe elemente noi, tendința generală indică o rezistență la schimbarea metodei de lucru.
Studiile de demografie și economie indică faptul că structura vârstelor în Europa este în continuă schimbare, ceea ce pune presiune pe sistemele de pensii. În România, raportul dintre numărul de angajați și numărul de pensionari este un indicator cheie pentru sustenabilitatea fondului de pensii. Această evoluție a dorinței de a lucra mai mult poate influența modul în care statul și companiile planifică gestionarea forței de muncă pe termen lung.