Un nou studiu realizat de compania de resurse umane SD Worx relevă faptul că angajații români care se apropie de vârsta pensionării manifestă o dorință de a rămâne în activitate. Datele arată că 42% dintre salariații cu vârsta de minimum 55 de ani sunt dispuși să continue să lucreze chiar și după ce îndeplinesc condițiile legale pentru pensionare. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care se poziționează la nivelul de 32%.
Analiza subliniază diferențe clare între generații în ceea ce privește dorința de a ieși anticipat de la muncă. În România, doar 40% dintre angajații de peste 55 de ani își doresc o pensionare timpurie, în timp ce la categoria celor sub 35 de ani acest procent urcă la 63%. La nivelul întregului continent european, proporțiile sunt ușor diferite, fiind de aproximativ 50% pentru persoanele mai în vârstă și de 61% pentru tineri.
Pentru cei care aleg totuși varianta pensionării anticipate, motivele nu sunt de natură financiară. Studiul indică faptul că 78% dintre acești respondenți își doresc mai mult timp pentru familie sau viață personală, iar 72% invocă probleme de sănătate. În plus, 44% menționează dorința de a îndeplini obiective personale, în timp ce 36% declară că motivația lor profesională a scăzut, însă solicitarea fizică și cea psihică sunt menționate de doar 13%, respectiv 17%.
Angajații români mai în vârstă prezintă o percepție mult mai pozitivă asupra activității lor profesionale față de tineri. Aproximativ 84% dintre salariații de minimum 55 de ani se declară mulțumiți de locul de muncă, o cifră superioară celor 72% raportați pentru categoria sub 35 de ani. De asemenea, 86% dintre vârstnici consideră că au energie suficientă pentru sarcini, depășind media europeană de 76%, iar 84% văd munca ca pe o sursă de sens.
Recunoașterea profesională este un alt punct în care generația de peste 55 de ani conduce. În România, 74% dintre acești angajați consideră că munca lor este apreciată, comparativ cu doar 64% dintre colegii mai tineri. Această încredere în propriile capacități se reflectă și în faptul că persoanele de vârstă mai mare se tem mai puțin de schimbările tehnologice aduse de inteligența artificială, având o abordare mai stabilă față de evoluția digitală.
Contextul demografic și al forței de muncă este unul constant în analiza economică, deoarece structura vârstelor influențează direct productivitatea și stabilitatea sistemelor de pensii. În Europa, tendințele privind vârsta de pensionare și adaptarea la noile tehnologii sunt subiecte de interes major pentru guverne și companii, având în vedere impactul pe care schimbările tehnologice și demografice îl au asupra pieței muncii și a economiilor naționale.